Игорь Чекан, NewsMaker

Curtea de Apel a dispus ca PG să examineze faptele din aprilie 2021, când Boris Lupașcu a fost numit judecător la CC

Curtea de Apel Chișinău a dispus ca Procuratura Generală să examineze faptele care au avut loc în aprilie 2021, atunci când 53 de deputați ai Partidului Socialiștilor și Platformei „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională (CC) și au aprobat numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător al CC.

„Astăzi, 4 august, Curtea de Apel Chișinău a dispus ca acuzațiile de uzurpare de către ex-procurorul Lupașcu Boris a calității de judecător al Curții Constituționale, în complicitate cu alte persoane, să fie reanalizate de către Procuratura Generală. Altfel spus, procurorii sunt obligați să investigheze faptele și nu să le arunce la coșul de gunoi așa cum au făcut-o anterior”, a scris deputatul Sergiu Litvinenco pe pagina sa de Facebook.

Amintim că, vineri, 23 aprilie, 53 de deputați ai PSRM și Platformei „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională. În aceeași zi, legislativul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător al CC.

În seara zilei de 23 aprilie, Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a solicitat Procuraturii Generale să investigheze acțiunile din parlament sub aspectul infracțiunii de uzurpare a puterii în stat. La câteva ore distanță, CC a emis un comunicat în care a informat că Înalta Curtea a suspendat cele două hotărâri ale parlamentului, care vizează revocarea din funcție a Domnicăi Manole și numirea lui Boris Lupașcu.

Ulterior, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Virgiliu Pâslariuc au depus o sesizare la Procuratura Generală în legătură cu deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”. Procuratura Generală a anunțat pe 26 aprilie că va examina „prioritar și în regim de urgență” acest caz.

Pe 28 aprilie, Procuratura Generală a refuzat să examineze sesizarea din motiv că nu corespunde cerințelor de formă și conținut.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, îl acuză pe secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, de manipulare și răspândirea unor informații false privind reforma administrației publice locale în autonomie. Reacția vine după ce Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială ar fi blocată în Găgăuzia din cauza lipsei unei Adunări Populare „reprezentative”.

Gaidarji respinge acuzațiile și susține că, în urmă cu câteva zile, a transmis Cancelariei de Stat o solicitare oficială pentru o întrevedere cu Buzu. Potrivit acestuia, întâlnirea urma să vizeze planurile Guvernului privind amalgamarea localităților din Găgăuzia, ținând cont de statutul special al autonomiei.

Președintele Adunării Populare afirmă că solicitarea sa nu a primit răspuns și că Buzu nu ar fi manifestat deschidere pentru un dialog cu autoritățile de la Comrat.

Adunarea Populară a Găgăuziei nu refuză dialogul. Noi am făcut primul pas. Am solicitat o întrevedere și am demonstrat deschidere și responsabilitate. Cel care a ales să nu răspundă și să manipuleze este domnul Buzu”, a declarat Gaidarji.

El susține că declarațiile secretarului general al Guvernului creează în mod artificial impresia că autoritățile găgăuze se opun reformei și cooperării cu autoritățile centrale.

Gaidarji s-a adresat și premierului Vasile Tofan, precum și donatorilor externi și Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cărora le-a cerut să ia act de poziția sa. El consideră că declarațiile lui Buzu subminează reforma și transformă Adunarea Populară și autonomia într-o „problemă”.

Amintim că, pe 11 august, Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului a menționat că, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: