Justiție

Curtea de Apel respinge acuzațiile cu privire la dosarul lui Plahotniuc: „Ne conducem în exclusivitate de cadrul legal”

Mihaela Conovali
| 7 martie, 2023
08:34

Procuratura Anticorupție declara pe 6 martie că la Curtea de Apel Chișinău continuă „aceleași metode de tergiversare” a examinării demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda Bancară”. Reprezentanții Curții de Apel Chișinău au venit cu o reacție. Aceștia menționează că în activitatea lor se conduc „în exclusivitate de cadrul legal în vigoare” și „nu admit imixtiuni sau presiuni din partea nici unei persoane, indiferent de statutul acesteia”.

Procuratura Anticorupție preciza că „la Curtea de Apel Chișinău continuă aceleași metode de tergiversare a examinării demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Vladimir Plahotniuc în dosarul denumit generis „Frauda Bancară”.

Se menționa că, contrar poziției Procuraturii Anticorupție privind examinarea cauzei cu celeritate, a fost suspendat examinarea recursului până pe 4 aprilie.

„În ședință de judecată fixată pentru 06 martie 2023, referitor la examinarea recursului împotriva încheierii din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana prin care a fost autorizată finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului Plahotniuc Vladimir, a fost suspendat examinarea recursului până la 04 aprilie 2023, ora 11:00, din motivul admiterii cererii apărării privind ridicarea excepției de neconstituționalitate asupra art. 305/1 alin. (4) din Codul de procedură penală”, declarau reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

De cealaltă parte, Curtea de Apel Chișinău a venit cu unele precizări. Aceasta menționează că pe 6 martie a avut loc ședința de examinare a recursului apărătorilor învinuitului Vladimir Plahotniuc, declarat împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 17 noiembrie 2022, prin care a fost autorizată finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului.

„În ședința judiciară, avocatul învinuitului a înaintat cerere cu privire la sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3051 alin. (4) Codul de procedură penală.

După examinarea cererii respective și audierea poziției participanților la proces, Curtea de Apel Chișinău declară că reprezentanții Colegiului penal au emis o încheiere prin care au admis cererea avocatului învinuitului și a sesizat Curtea Constituțională în vederea verificării constituționalității art. 3051 alin. (4) Codul de procedură penală.

„La examinarea cererii formulate de apărătorului învinuitului, Curtea nu s-a pronunțat asupra temeiniciei / netemeiniciei excepției de neconstituționalitate, dar s-a limitat exclusiv la verificarea întrunirii condițiilor de sesizare a Curții Constituționale, stabilite în mod expres prin textul de lege”, declară Curtea.

„Subliniem că în activitatea sa, Curtea de Apel Chișinău se conduce în exclusivitate de cadrul legal în vigoare și nu admite imixtiuni sau presiuni din partea nici unei persoane, indiferent de statutul acesteia”, se mai arată în declarația Curții de Apel Chișinău.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc este vizat în dosarul „frauda bancară”. Pe 7 septembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat că a demarat procedura de finalizare a urmăririi penale în lipsa fostului lider al PDM. În cadrul acestui episod pentru care s-a solicitat acordul în vederea finalizării urmăririi penale, Vladimir Plahotniuc a fost pus sub acuzare pentru crearea și conducerea unei „organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor”.

Potrivit procurorilor, episodul incriminat acestuia are ca referință perioada anilor 2013-2015, atunci când Plahotniuc a primit în conturi, prin intermediul companiilor rezidente fondate de Ilan Șor prin persoane interpuse, mijloace financiare de peste 39 milioane dolari și 3,5 milioane de euro, care aveau ca origine, credite bancare obținute fraudulos de la BC „Unibank” SA, BC „Banca Socială” SA și BC „Banca de Economii” SA.

În cadrul cauzei penale a fost aplicat sechestru pe bunuri a cărui beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc în valoare de peste un miliard de lei.

În data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin.

La doar două zile după ce SUA a anunțat sancțiuni împotriva fostului președinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, acesta anunță că revine în politică.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Curtea de Apel Chișinăi, procuratura anticorupție, top, Vladimir Plahotniuc

Știri similare

Politică

Cartea Victoriei Furtună, despre „Moldova Mare”, confiscată de poliție înainte de lansare. Ce spun autoritățile

Viață

Mitropolia Basarabiei cere României să retragă cetățenia preoților moldoveni implicați în „războiul hibrid”

Politică

După Moscova, la Minsk: Igor Dodon s-a întâlnit cu Lukașenko. Liderul PSRM vrea „relansarea legăturilor” cu Belarus

Doina Buruiană
| 12 iulie, 2025
17:51

După vizita în Rusia, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat, pe 12 iulie, că s-a întâlnit la Minsk, capitala Belarusului, cu președintele Aleksandr Lukașenko. Potrivit lui Dodon, cei doi au discutat „cooperarea comercial-economică dintre țările noastre“. Fostul președinte l-a descris pe liderul de la Minsk drept „un prieten al Moldovei” și „un adevărat gospodar care acționează în interesul poporului său”.

Într-o postare pe rețelele sociale, Igor Dodon a declarat că există „potențial considerabil pentru relansarea legăturilor dintre R. Moldova și Belarus, în special în domeniile agriculturii, industriei farmaceutice și celei ușoare”.

„Astăzi, la Minsk, am avut o întrevedere de lucru cu Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Grigorievici Lukașenko – un prieten al Moldovei, un adevărat gospodar, care întotdeauna gândește și acționează în interesul poporului său. După alegerile parlamentare din Moldova, ne vom concentra asupra următoarelor obiective: eliminarea barierelor din calea comerțului reciproc și stabilirea unei logistici durabile; intensificarea activității comisiei interguvernamentale moldo-belaruse; relansarea și dezvoltarea cooperării în cadrul CSI și UEEA; organizarea de forumuri de afaceri și extinderea dialogului între camerele de comerț și industrie; realizarea de proiecte comune, inclusiv crearea unui agrohub modern în Moldova cu participarea companiilor belaruse; studierea și aplicarea experienței belaruse în industrie – pentru noi, acest lucru este deosebit de important pe fondul procesului de dezindustrializare prin care trece Moldova în ultimii ani”, a scris Dodon în postarea sa.

La scurt timp, detalii suplimentare despre întâlnire au fost oferite de serviciul de presă al președintelui Belarusului. În comunicatul oficial se menționează că Lukașenko l-a salutat pe Dodon cu expresia: „Ești viu!”, la care acesta a răspuns: „Nu vor avea parte de asta.”

„Sunteți rupți de noi din cauza războiului, din păcate. Logistica s-a complicat. Dar lumea e mică. Nu există situații fără ieșire. Așadar, dacă conducerea Moldovei, dacă poporul Moldovei va dori să revină la colaborarea noastră și să o dezvolte, să știți că pentru noi nu sunteți un străin acolo. Suntem gata, prin dumneavoastră – dacă veți fi de acord –, să oferim sprijin și să refacem tot ce s-a pierdut în acești ani”, a declarat Lukașenko.

Amintim că în ultima perioadă a fost de mai multe ori în Rusia. Pe 10 iulie, acesta a anunțat că a avut o întrevedere cu vicepremierul Guvernului Federației Ruse, Alexandr Novak, la Moscova. Liderul PSRM a menționat că a discutat cu oficialul rus despre reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către țara noastră, după alegerile parlamentare din 28 septembrie și ulterioara „schimbare a puterii”. Potrivit imaginilor publicate de socialist, la discuții au mai participat președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev.

La sfârșitul lunii iunie, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev, alături de comunista Diana Caraman și socialista Zinaida Greceanîi, s-au aflat la un forum economic internațional în Sankt-Petersburg, Rusia. În marja evenimentului, politicienii s-au întâlnit cu ministrul adjunct al Energiei, Pavel Sorokin. Potrivit lui Dodon, în cadrul întrevederii s-a discutat despre „cooperarea bilaterală în domeniul energetic” și „revenirea la achizițiile directe de energie”.

Gazul este unul din principalele subiecte cu care opoziția pro-rusă a atacat formațiunea de guvernământ pro-europeană PAS, mai ales după începerea crizei energetice provocate de invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei. Asta deși, în 2022, concernul rus Gazprom a majorat semnificativ prețurile pentru gazul destinat Republicii Moldova, iar ulterior a restrâns cantitățile livrate. Astfel, autoritățile țării au început să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz, apelând la piețele europene.

Actualmente, Partidul „Inima Moldovei” și Partidul „Viitorul Moldovei” sunt formațiuni extraparlamentare, iar PSRM se află în opoziție și nu sunt factori de decizie.