În Moldova a fost instituit stare de urgență și fiecare dintre noi se obișnuiește cum poate cu regulile carantinei. Schimbările bruște necesită timp pentru a ne adapta la noua realitate. Noi trebuie să ne adaptăm la ea și să înțelegem lumea nouă în care trăim acum. Aceasta se referă nu numai la viața personală, dar și la situația economică. Problema este că noi nu putem pierde timpul.
Moldova nu a fost prima țară afectată de acest virus. De aceea ea a avut șansa de a profita de experiența țărilor care s-au confruntat mai devreme cu epidemia. Noi trebuie să ținem cont de sfaturile lor și să acționăm rapid, pentru a preveni o catastrofă economică.
În primul rând, să vorbim despre informațiile de bază. Economia mondială intră într-o perioadă de recesiune, iar consecințele vor fi resimțite pe parcursul mai multor ani. Companiile se vor destrăma, locurile de muncă se vor pierde. Șomajul va crește și guvernele vor încerca să-și susțină cetățenii în condiții în care veniturile la buget vor scădea. Noi știm aceasta.
Întrebarea cheie este: ce și cât putem face pentru a ieși din această criză cu pierderi cât mai mici.
Se pare că în această situație, Guvernul Moldovei acționează mai repede decât multe altele, adoptând măsuri stricte de carantină. Deocamdată e prematur să spunem, cum funcționează acestea și ce efect vor avea. Însă putem afirma că și din punctul de vedere al medicinei, și din punctul de vedere al economiei, aceste decizii sunt corecte.
O reacție dură înseamnă că noi vom lupta mai repede cu virusul și vom reveni mai repede la o viață normală. O reacție blândă ar însemna o catastrofă.
Guvernul a aprobat un set de măsuri pentru susținerea businessului: a micșorat impozitele (de exemplu, a redus TVA până la 15% pentru HoReCa), și-a asumat angajamentul de a restitui impozitele pentru șomajul tehnic și multe altele. Aici, logica este simplă: să fie reduse impozitele și companiile vor avea mai mulți bani pentru a-și plăti angajații și pentru a investi. Scopul este de a stimula oamenii să cheltuiască bani în continuare. Aceasta înseamnă stimulare economică și este o politică corectă în majoritatea recesiunilor. Însă această recesiune nu seamănă nicicum cu majoritatea.
Logica acestei stimulări se destramă chiar și la o simplă privire. Reducerea impozitelor pentru HoReCa nu ajută atunci când companiile se închid din cauza regimului de carantină instituit de stat. Și înlesnirile fiscale pentru șomajul tehnic sunt inutile.
Aceasta ar însemna că întreprinderea trebuie să plătească angajaților săi impozite din salariul respectiv și atunci guvernul va restitui o parte din aceste impozite. Nu există o astfel de companie care ar putea supraviețui în condițiile în care trebuie să plătească oamenilor pentru că aceștia nu au lucrat. Și înlesnirile fiscale în acest sens nu ajută.
În sfârșit, întreaga concepție de stimulare este greșită aici: noi nu dorim ca oamenii să iasă și să cheltuiască banii, noi vrem ca oamenii să stea acasă până va trece criza, însă chiar dacă ei nu lucrează, să poată cumpăra produse alimentare și obiecte de primă necesitate. Instrumentele propuse de guvern ar putea fi eficiente atunci când este vorba despre o simplă recesiune. Cazul nostru însă este altul. Și cu această criză nouă trebuie să luptăm cu mijloace noi.
Scopul actual este de a îngheța economia. Așa cum afirmă unii economiști – „să provocăm coma medicală”. Adică să „adormim” economia pentru ca ea să se poată trezi din nou atunci când va fi în siguranță. Dacă e să privim la măsurile economice de urgență care au fost aprobate de către guvernele statelor din Europa și America de Nord, am putea înțelege că acestea sunt alte instrumente și că Moldova ar trebui să învețe aceste lecții.
În primul rând, trebuie să stopăm plățile inutile. Forța majoră ar trebui să funcționeze pentru alte domenii ca să înghețe plata pentru chirie și ca să rețină executarea altor obligațiuni contractuale. Același lucru ar trebui să fie și cu impozitele. Pentru companiile care nu funcționează nu trebuie să le fie înghețate conturile ori să le fie arestate activele din cauza că nu și-au plătit obligațiunile. Guvernul trebuie să recunoască faptul că bugetul va primi bani când economia „se va trezi” și, respectiv, să rețină plățile ori să întocmească planuri pentru restructurarea lor. Ideea principală în acest sens este următoarea: dacă i-am impune pe toți să plătească datoriile acum, când nu sunt activități economice, companiile pur și simplu se vor destrăma. Acest lucru trebuie evitat.
În al doilea rând, companiile nu pot plăti salarii oamenilor care nu lucrează, însă ele trebuie să aibă posibilitatea de a-și menține personalul în perioada de criză și de restabilire a economiei. Fabricile care nu funcționează nu-și pot susține muncitorii. În același timp, trebuie să recunoaștem că, probabil, lucrătorii vor suferi cel mai mult din cauza acestei crize. Ei nu pot supraviețui fără salariul care este necesar pentru procurarea alimentelor și a obiectelor de primă necesitate, în timp ce stau acasă.
Există mai multe soluții pentru această problemă. SUA, de exemplu, oferă întreprinderilor care au fost afectate împrumuturi bănești directe, cu o dobândă foarte mică, în special pentru achitarea salariilor. O asemenea idee ar fi o soluție bună și pentru Moldova. Guvernul creditează companiile pentru ca acestea să poată achita salariile. Companiile care beneficiază de creditele respective doar în acest scop ar trebui să aibă dreptul la reducerea plăților pentru aceste credite. Astfel, companiile și statul își asumă în mod egal responsabilitatea pentru cetățenii care nu desfășoară o activitate.
Astfel de idei sunt bazate pe activitatea comună și divizarea responsabilității businessului și a statului în această criză. Companiile, guvernul și persoanele particulare din toată lumea vor trebui să se întrunească pentru a găsi asemenea soluții. Scopul acestor soluții ar trebui să fie prevenirea colapsului dezordonat al companiilor sau al unor domenii întregi, care vor deveni în curând insolvabile. Pentru a preveni acest colaps, trebuie să înghețăm economia până în momentul în care vom putea reveni la o viață normală.
David Smith, cofondatorul Smokehouse, președintele Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM)
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.
