„Dacă Rusia se prăbușește, cu toții vom muri”: Lukașenko, despre revolta Wagner

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a comentat pe 27 iunie, la o întâlnire cu ofițerii belaruși, răscoala mercenarilor Wagner din 24 iunie. Liderul de Minsk declară că a fost „dureros” pentru el să urmărească evenimentele din sudul Federației Ruse, precizând că dacă Rusia s-ar prăbuși, toți ar pieri. Mai mult, Lukașenko, despre care se crede că a jucat un rol important în negocierile cu Prigojin, îndeamnă populația să nu-l considere un erou nici pe el, nici pe Putin, nici pe Prigojin. „Eroi în această poveste nu sunt”, scrie Belta, cu referire la declarațiile lui Lukașenko.  

„Nu mă voi ascunde, a fost dureros să urmăresc evenimentele care au avut loc în sudul Rusiei. Nu doar pentru mine, dar și pentru mulți dintre cetățenii noștri. Pentru că există o singură Patrie Mamă. Ținând cont de rolul Belarusului în rezolvarea acestei situații, trebuie să spun câteva cuvinte în acest cerc despre ceea ce s-a întâmplat și să explic poziția noastră și deciziile luate”, a spus Alexander Lukașenko.

Liderul de la Minsk a declarat că, în timp ce Moscova se confrunta cu o revoltă militară fără precedent, „fugarii” (nr. oponenții săi politici care au părăsit țara) ar fi pregătit o rebeliune și în Belarus. Președintele belarus susține că au fost publicate, inclusiv, apeluri și planuri în acest sens. Minskul s-a pregătit, însă, dă asigurări Lukașenko.

„Am dat toate ordinele de a aduce armata în deplină pregătire pentru luptă. În cursul după-amiezii, armata, toate forțele armate, inclusiv poliția, forțele speciale, au fost pe deplin pregătite pentru luptă”, a mai menționat Lukașenko.

Vorbind despre situația din jurul grupării militare Wagner, Lukașenko a menționat: „Am spus: în niciun caz să nu faceți un erou din mine. Nici din mine, nici din Putin, nici din Prigojin, pentru că am ratat situația. Atunci ne-am gândit că se va rezolva, dar nu s-a rezolvat. Și doi oameni care au luptat pe front s-au ciocnit. Nu există eroi în acest caz”, a spus el.

***

Amintim că, în dimineața zilei de 24 iunie, Evghenii Prigojin a acuzat armata rusă că i-ar fi bombardat oamenii. Liderul mercenarilor Wagner a intrat în Rusia cu trupele sale, cu scopul de a ajunge la Moscova. El a cerut înlăturarea lui Șoigu de la conducerea Ministerului Apărării al Rusiei, acuzând înalți oficiali de stat de corupție. Rusia a adoptat măsuri sporite de securitate anti-teroriste la Moscova și în regiunile de sud ale țării. În seara zilei, după negocierile cu Putin și Lukașenko, Prigojin a anunțat brusc oficial că își retrage trupele și că revine pe câmpul de luptă din Ucraina. Conform presei din Rusia, Prigojin a înaintat până la 200 km depărtare de capitala Moscova, în doar o zi.

Precizăm că până la acest moment nu se cunoaște locul aflării lui Prigojin. Kremlinul a declarat că, după încheierea rebeliunii, Prigojin ar fi trebuit să meargă în Belarus, iar mercenarii săi – în taberele de pe câmpul de luptă. Luni, pe 26 iunie, la două zile de la evenimentele pe care le-a declanșat, Prigojin a venit cu o reacție publică, în care și-a argumentat decizia de a-și aduce trupele în Rusia. „Am demonstrat că Rusia are probleme serioase de securitate”, a menționat Prigojin.
Precizăm în acest context că procuratura generală rusă a anunțat deschiderea unei anchete pentru „răzvrătire armată” împotriva al lui Prigojin împotriva Moscovei. Nu se știe deocamdată care este soarta dosarului, în condițiile în care Lukașenko i-ar fi promis lui Prigojin că toate învinuirile aduse vor fi ridicate.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu salută sprijinul UE pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei: „Este calea către o Europă mai sigură”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, salută împrumută de 90 de miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa statului susține că, prin decizia luată, UE a arătat, din nou, că „unitatea înseamnă putere”.

„Astăzi, Uniunea Europeană arată încă o dată că unitatea înseamnă putere. Salut împrumutul de 90 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multă presiune asupra agresorului reprezintă calea către o Europă mai sigură și mai securizată”, a scris șefa statului pe X.

Precizăm, decizia a fost luată joi,  23 aprilie, după ce Ungaria a renunțat la veto-ul care împiedica acordul, scrie Reuters. Ambasadorii statelor membre aprobaseră deja acest pas printr-un vot exprimat miercuri, 22 aprilie. Detalii – AICI.

Ce presupune împrumutul

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumuturi fără dobândă pentru perioada 2026–2027, finanțate din fonduri atrase de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, considerate mai apropiate de Moscova, au obținut derogări și nu vor participa la acest mecanism comun.

Rambursarea nu va fi suportată din bugetul Ucrainei, ci este planificată după încheierea războiului, din despăgubirile pe care Rusia ar urma să le plătească. În acest context, sunt vizate și activele băncii centrale ruse, înghețate în UE, estimate la circa 210 miliarde de euro.

Pachetul de 90 de miliarde de euro va acoperi aproximativ două treimi din necesarul financiar al Ucrainei pentru următorii doi ani, estimat la 135 de miliarde. Din această sumă, câte 45 de miliarde de euro vor fi alocate anual, în 2026 și 2027.

În fiecare an, aproximativ 28 de miliarde de euro vor fi direcționate către cheltuieli militare, iar 17 miliarde către necesități bugetare generale. Restul finanțării ar urma să fie asigurat de alți aliați internaționali, care și-au anunțat deja contribuțiile pentru 2026.

Ce presupune noul pachet de sancțiuni

Noul pachet de restricții împotriva Moscovei, din cauza războiului împotriva Ucrainei, este cel mai amplu din ultimii doi ani, au declarat reprezentanții Consiliului UE. Pe listele de sancțiuni au fost adăugate 120 de persoane și organizații, iar noile „sancțiuni dure, pe mai multe niveluri” vizează sectoare-cheie ale economiei ruse care finanțează războiul, scrie DW.

Lista „flotei fantomă” a Rusiei a fost extinsă cu 46 de nave. Noul pachet introduce, de asemenea, verificări de conformitate la vânzarea tancurilor petroliere, pentru a îngreuna extinderea acestei flote. În plus, în statele UE este interzisă mentenanța pentru spărgătoarele de gheață rusești și pentru petrolierele care transportă gaz natural lichefiat (GNL), iar din 2027 va fi interzisă furnizarea de servicii ale terminalelor GNL pentru companiile legate de Rusia.

Au fost impuse restricții asupra tranzacțiilor cu porturile din Tuapse și Murmansk, 20 de bănci rusești și patru instituții financiare din țări terțe, se arată în comunicatul Consiliului UE. Interdicții au fost introduse și în domeniul criptoactivelor – în special împotriva stablecoin-ului A7A5 susținut de Rusia și a criptomonedei RUBx. De asemenea, UE interzice companiilor europene să sprijine dezvoltarea rublei digitale.

Sub sancțiuni au fost incluse și 58 de companii cu legături cu complexul militar-industrial rus. Printre acestea se numără 16 organizații din China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan și Belarus. UE a interzis, de asemenea, exportul de mașini-unelte cu comandă numerică și echipamente radio către Kârgâzstan, deoarece acestea sunt adesea redirecționate ulterior către Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: