„Dacă Rusia se prăbușește, cu toții vom muri”: Lukașenko, despre revolta Wagner

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a comentat pe 27 iunie, la o întâlnire cu ofițerii belaruși, răscoala mercenarilor Wagner din 24 iunie. Liderul de Minsk declară că a fost „dureros” pentru el să urmărească evenimentele din sudul Federației Ruse, precizând că dacă Rusia s-ar prăbuși, toți ar pieri. Mai mult, Lukașenko, despre care se crede că a jucat un rol important în negocierile cu Prigojin, îndeamnă populația să nu-l considere un erou nici pe el, nici pe Putin, nici pe Prigojin. „Eroi în această poveste nu sunt”, scrie Belta, cu referire la declarațiile lui Lukașenko.  

„Nu mă voi ascunde, a fost dureros să urmăresc evenimentele care au avut loc în sudul Rusiei. Nu doar pentru mine, dar și pentru mulți dintre cetățenii noștri. Pentru că există o singură Patrie Mamă. Ținând cont de rolul Belarusului în rezolvarea acestei situații, trebuie să spun câteva cuvinte în acest cerc despre ceea ce s-a întâmplat și să explic poziția noastră și deciziile luate”, a spus Alexander Lukașenko.

Liderul de la Minsk a declarat că, în timp ce Moscova se confrunta cu o revoltă militară fără precedent, „fugarii” (nr. oponenții săi politici care au părăsit țara) ar fi pregătit o rebeliune și în Belarus. Președintele belarus susține că au fost publicate, inclusiv, apeluri și planuri în acest sens. Minskul s-a pregătit, însă, dă asigurări Lukașenko.

„Am dat toate ordinele de a aduce armata în deplină pregătire pentru luptă. În cursul după-amiezii, armata, toate forțele armate, inclusiv poliția, forțele speciale, au fost pe deplin pregătite pentru luptă”, a mai menționat Lukașenko.

Vorbind despre situația din jurul grupării militare Wagner, Lukașenko a menționat: „Am spus: în niciun caz să nu faceți un erou din mine. Nici din mine, nici din Putin, nici din Prigojin, pentru că am ratat situația. Atunci ne-am gândit că se va rezolva, dar nu s-a rezolvat. Și doi oameni care au luptat pe front s-au ciocnit. Nu există eroi în acest caz”, a spus el.

***

Amintim că, în dimineața zilei de 24 iunie, Evghenii Prigojin a acuzat armata rusă că i-ar fi bombardat oamenii. Liderul mercenarilor Wagner a intrat în Rusia cu trupele sale, cu scopul de a ajunge la Moscova. El a cerut înlăturarea lui Șoigu de la conducerea Ministerului Apărării al Rusiei, acuzând înalți oficiali de stat de corupție. Rusia a adoptat măsuri sporite de securitate anti-teroriste la Moscova și în regiunile de sud ale țării. În seara zilei, după negocierile cu Putin și Lukașenko, Prigojin a anunțat brusc oficial că își retrage trupele și că revine pe câmpul de luptă din Ucraina. Conform presei din Rusia, Prigojin a înaintat până la 200 km depărtare de capitala Moscova, în doar o zi.

Precizăm că până la acest moment nu se cunoaște locul aflării lui Prigojin. Kremlinul a declarat că, după încheierea rebeliunii, Prigojin ar fi trebuit să meargă în Belarus, iar mercenarii săi – în taberele de pe câmpul de luptă. Luni, pe 26 iunie, la două zile de la evenimentele pe care le-a declanșat, Prigojin a venit cu o reacție publică, în care și-a argumentat decizia de a-și aduce trupele în Rusia. „Am demonstrat că Rusia are probleme serioase de securitate”, a menționat Prigojin.
Precizăm în acest context că procuratura generală rusă a anunțat deschiderea unei anchete pentru „răzvrătire armată” împotriva al lui Prigojin împotriva Moscovei. Nu se știe deocamdată care este soarta dosarului, în condițiile în care Lukașenko i-ar fi promis lui Prigojin că toate învinuirile aduse vor fi ridicate.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: