Relațiile dintre Moldova și Franța par să ia avânt. Fluxurile de știri sunt pline de fotografii cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu președintele francez Emmanuel Macron și informații despre noi investiții. NM vă povestește de ce Moldova are nevoie de Franța, iar Franța are nevoie de Moldova și ce legătură au cu aceasta securitatea și liderii mondiali.
Prietenul francez
Maia Sandu, după ce a devenit președinte al Moldovei, a efectuat a treia sa vizită la Paris (primele au fost la Kiev și Bruxelles). După ce a plecat în Franța, Sandu a menționat că a devenit primul președinte al Republicii Moldova care a efectuat o vizită de lucru la Paris. Fostul președinte Igor Dodon a criticat-o atunci pe Sandu, declarând că „a fost în Palatul Elysee”. Dodon a participat de fapt la Forumul Păcii, care a avut loc la Paris. Dar în cazul Maiei Sandu, a fost vorba despre vizite de lucru, a căror ordine de zi includea întâlniri bilaterale cu președintele Emmanuel Macron.
Iar Macron a vizitat Chișinăul în iunie 2022, cu o săptămână înainte ca Moldova să obțină statutul de țară candidat pentru aderarea la UE. Înainte de aceasta, președintele Franței nu mai fusese în Moldova din 1998.
După întâlnirea dintre Sandu și Macron de la Chișinău, președintele Franței a anunțat că Moldova va primi un răspuns clar la cererea de aderare la UE, dar cu anumite condiții. Așa și s-a întâmplat: Moldova a primit statutul de țară candidat și nouă condiții pentru demararea procesului de negocieri.
NewsMaker / Andrei Mardari
Macron și Comunitatea Politică Europeană
Emmanuel Macron a inițiat crearea Comunității Politice Europene. Acesta este un nou format care reunește țările UE, țările candidate la aderarea la UE, precum și foști membri UE și țări din uniunile economice ale UE.
Cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene a avut loc în Moldova, la Castelul Mimi din Bulboaca. În marja summit-ului, Maia Sandu, Emmanuel Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au discutat pașii următori în procesul de integrare al Moldovei și Ucrainei în Uniunea Europeană.
Macron i-a mulțumit și lui Sandu pentru organizarea summitului. Și a remarcat: „Organizarea unui astfel de eveniment confirmă faptul că Moldova nu este singură și se bucură de sprijinul partenerilor externi pentru a menține libertatea și pacea”.
EPC Moldova
Franța și Platforma de Sprijin pentru Moldova
Franța este unul dintre membrii Platformei de Sprijin pentru Moldova. Platforma a fost creată la inițiativa Germaniei, Franței și României. Membrii Platformei s-au întâlnit în noiembrie 2022 la Paris.
După întrevedere, Emmanuel Macron a anunțat un nou pachet de ajutor în valoare de peste 100 de milioane de euro pentru Moldova. Banii au fost oferiți pentru achiziționarea gazelor naturale a electricității, precum și pentru gestionarea crizei refugiaților.
Macron a dat asigurări că Moldova poate conta pe sprijinul deplin al Franței. Și chiar a scris despre asta în română pe canalul său de pe X.
Agenția franceză pentru Dezvoltare și Investiții
Pe lângă sprijin politic, Franța oferă Republicii Moldova și sprijin economic. Astfel, în 2022, Franța a alocat 15 milioane euro pentru acoperirea cheltuielilor din sfera socială, sănătate și educație și 60 milioane euro pentru dezvoltarea sectorului energetic și a căilor ferate din Moldova. În 2023, Agenția franceză de Dezvoltare a alocat 40 de milioane de euro pentru modernizarea sectorului energetic.
Macron și apărarea
Un eveniment important al lunii trecute a fost încă o vizită de lucru a Maiei Sandu la Paris. Pe 7 martie, Sandu și Macron au semnat două acorduri: în domeniul apărării și al economiei.
Primul acord prevedea, printre altele, deschiderea unei misiuni militare franceze în Moldova. Acest lucru a provocat un val de critici din partea opoziției. Ulterior, autoritățile au explicat că este vorba despre un atașat militar la Ambasada Franței. Există atașați militari în multe ambasade din întreaga lume. Ambasada Rusiei în Moldova, de exemplu, are doi atașați militari, iar înainte de războiul din Ucraina erau patru.
Noul lider
Analistul politic român Sorin Ioniță, comentând intensificarea relațiilor dintre Franța și Moldova, a remarcat că „de fapt, totul este mult mai complex”, iar o atitudine atât de caldă a conducerii franceze față de Moldova se datorează nu doar dorinței de a sprijini partenerul estic, dar și întregii diplomații schimbate a Franței.
Atât Sorin Ioniță, cât și fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure consideră că astăzi Franța încearcă rolul de lider european și mondial.
Puțină istorie
Alexei Tulbure consideră că există și un aspect istoric în aspirațiile diplomației franceze. În trecut, Franța a fost o putere mondială, dar a pierdut acest statut și nu a revenit la el timp de aproximativ două sute de ani. „Nu spun că după războaiele napoleoniene au complexe. Dar este în conștiința publică și în identitatea franceză. Și acum există o oportunitate de a închide această experiență”, spune Tulbure.
El a mai menționat că Franța s-a remarcat întotdeauna prin poziția sa specială:
„Am văzut asta încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când la putere era președintele Charles de Gaulle, dar și pe perioada mandatului altor președinți. Franța a susținut întotdeauna o cooperare strânsă cu URSS și a interpretat unele dintre obiectivele NATO în felul său.”
Tabloul de astăzi al lumii
Acum, potrivit experților, Franța are ocazia de a se manifesta ca un lider. Potrivit lui Sorin Ioniță, francezii și-ar dori să devină lideri anume pe segmentul securitate. „Prezența armatei franceze a crescut, de exemplu în România. Și, în general, prezența francezilor pe flancul estic al țărilor NATO a crescut. Acest lucru sugerează că Franța speră să ocupe o poziție de lider în Europa în probleme de securitate”, a explicat expertul și a amintit una dintre declarațiile recente ale liderului francez.
În luna februarie a acestui an, Emmanuel Macron a anunțat o posibilă trimitere de trupe din țările occidentale în Ucraina. După aceasta, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că Alianța nu intenționează să trimită trupe în Ucraina. Acest lucru a fost declarat și la Washington, iar cancelarul german Olaf Scholz a spus că „nu vor exista forțe terestre, soldați din țările europene sau membri NATO pe pământul ucrainean”. Posibilitatea de a trimite trupe NATO în Ucraina a fost respinsă și de Marea Britanie, Canada, Italia, Spania și Polonia.
Sorin Ioniță crede că Macron a făcut o declarație atât de controversată dintr-un anumit motiv, iar asta face parte din tactica „ambiguității strategice”.
„Acest lucru se face pentru a deruta Rusia și pentru a crește miza. Bănuim că aceasta nu este doar dorința lui Macron, ci a fost convenită cu colegii din NATO, în special cu americanii. Astfel, țările occidentale „au jucat un gambit”: au admis posibilitatea intrării trupelor NATO, nu au exclus că acest lucru ar fi posibil în viitor, dar Rusia rămâne confuză”, a explicat expertul.
El a mai atras atenția asupra faptului că astăzi Franța are cea mai mare armată din UE. În 2022, era formată din 203 mii de persoane, în timp ce armata germană (a doua cea mai mare armată din UE) avea aproximativ 180 de mii. În 2023, conform Global Firepower (un clasament al puterii militare totale a fiecărei țări din lume), armata Franței a ocupat locul 9 în lume, iar acesta este cel mai bun indicator dintre țările UE. „Franța are o tehnologie militară destul de dezvoltată și are, de asemenea, arme nucleare. Europa vede pozitiv acțiunile Franței. În sfârșit, iese din letargie. Europa are nevoie de un lider în domeniul securității”, a conchis Ioniță.
Sylvain Lefevre/Getty Images
Ajutor Ucrainei ca criteriu de lider
Continuând tema apărării, experții explică că nivelul de asistență acordat Ucrainei devine și un indicator de lider în „lumea democratică”. Alexei Tulbure a atras atenția asupra dificultăților Statelor Unite privind alocarea asistenței militare Ucrainei. Congresul blochează din toamnă un pachet de ajutor din cauza dezacordurilor dintre republicani și democrați. Vorbim de zeci de miliarde de dolari.
Expertul a remarcat, de asemenea, politica prudentă a Germaniei în această chestiune. „Ei oferă o cantitate mare de asistență, dar refuză să furnizeze arme cu rază lungă de acțiune. În general, Germania nu este la fel de activă public. Și în acest context, Franța încearcă să câștige un loc de lider”, a rezumat Tulbure.
Sorin Ioniță consideră că Germania nu vrea să-și asume rolul de lider pe probleme de securitate „din motive istorice și politice interne”. Franța, a spus el, este mult mai potrivită pentru acest rol.
Relații personale în politica internațională
Directorul executiv al asociației WatchDog, Valeriu Pașa, este de altă părere. „Franța este liderul incontestabil în Europa. Dar nu aș compara acest lucru cu perioada în care cancelar era Angela Merkel, iar Germania era liderul incontestabil al Europei. Și nu aș compara acest lucru cu modelul Franței de astăzi, deși, desigur, ea a devenit mai activă”, a menționat expertul.
Pașa a subliniat că războiul din Ucraina a atras cu adevărat atenția asupra regiunii, inclusiv asupra Moldovei, dar sprijinul oferit Moldovei nu trebuie explicat doar prin această prismă. Expertul consideră că relațiile interpersonale dintre Maia Sandu și Emmanuel Macron au jucat un rol important.
presedinte.md
Rolul relației dintre liderul francez și cel moldovean a fost remarcat și de Sorin Ioniță: „E bine că Sandu a reușit să construiască relații bune cu Macron încă dinainte de începerea războiului. Ușile Franței sunt deschise pentru ea. Moldova joacă după regulile Franței, iar acest lucru nu trece neobservat la Paris. Franța va sprijini pe cât posibil Moldova”.
Alexei Tulbure a atras atenția nu doar asupra relației personale dintre Macron și Sandu, ci și asupra faptului că fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu locuiește astăzi la Paris. „În mod firesc, a făcut un anumit pariu pe Franța, pentru că cunoaște oameni acolo din administrația prezidențială, guvern și parlament. El a modelat acolo agenda de politică externă a Maiei Sandu”, a subliniat expertul.
În timpul celei mai recente vizite la Paris, Maia Sandu l-a întâlnit acolo pe Nicu Popescu.
Telegram/Nicu Popescu
De la scepticism, la sprijin necondiționat
Este de remarcat faptul că atitudinea Franței față de Moldova nu a fost întotdeauna așa. Valeriu Pașa a amintit că anterior Franța era sceptică cu privire la integrarea europeană a Moldovei și prefera mai mult partenerii din sud.
Alexei Tulbure a menționat că în trecut conducerea Republicii Moldova a avut relații mai strânse cu Germania. Mai ales în timpul mandatului de premier al lui Vlad Filat. El a reușit să construiască o relație puternică cu cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Filat, a făcut parte din Partidul Popular European (PPE). Este un partid paneuropean care include partidele Creștin Democrat și Liberal Conservator din Europa. PPE includea și Uniunea Creștin Democrată din Germania, care era condusă de Merkel. PAS, menționăm, la fel face parte și din PPE.
„Filat și Merkel au dezvoltat relații personale excelente. Anume pe ea o telefona pentru a rezolva unele probleme, și nu pe [președintele României de atunci] Traian Băsescu. Merkel a venit în Moldova, Filat a participat la diverse evenimente de partid [ale Uniunii Creștin Democrate din Germania]. Germania a fost avocatul Moldovei și a susținut-o. Dar acum liderii Moldovei au relații mai bune cu conducerea Franței”, a menționat Tulbure.
Alexei Tulbure numește relațiile Moldovei cu Germania și relațiile Moldovei cu Franța un „parteneriat non-sistemic”. Un astfel de parteneriat, a spus el, depinde de mulți factori și schimbări în funcție de conducerea țării. România rămâne un fel de constantă în politica externă a Moldovei, care, potrivit lui Tulbure, va sprijini mereu Moldova și rămâne „principalul ei avocat în Europa”.
Totodată, expertul a subliniat că Moldova are nevoie de „prieteni” atât de puternici precum Franța, deoarece partenerii externi ajută la rezolvarea problemelor actuale ale țării și fac lobby pentru interesele acesteia în afara Moldovei. „Desigur, este bine ca astfel de parteneri să devină sistemici. Franța și Germania au incomparabil mai multe posibilități decât România. România este și ea, într-un fel, un abiturient al Uniunii Europene”, a spus Tulbure.
Vorbind despre relațiile actuale dintre Moldova și Franța, el a remarcat că astăzi Moldova, împreună cu Ucraina, simbolizează puterea lumii libere, dorința de extindere, dorința de a muta granița securității și stabilității pe cât posibil spre Est. „Folosind exemplul Moldovei, Franța trebuie și poate să arate cât de puternice sunt capacitățile Franței și ale întregii lumi libere”, a subliniat expertul.
Valeriu Pașa a mai remarcat că lipsa opoziției Franței este deja un plus uriaș și a adăugat că acum Moldova are „capital francez de dezvoltare, care nu exista înainte”. „Franța vrea stabilitate în Europa de Est și va rezista încercărilor Rusiei de a destabiliza situația de aici. Franța sprijină Ucraina și este în interesul Franței să împiedice extinderea conflictului. Acest lucru ar afecta stabilitatea Uniunii Europene, iar Franța nu poate permite acest lucru”, a conchis expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
