Andrei Mardari / NewsMaker

De ce inflația scade, dar prețurile – nu? Explicația expertului economic Veceaslav Ioniță

Deși rata inflației din Republica Moldova atestă o scădere în ultimele luni, majoritatea oamenilor nu au resimțit încă acest lucru. Într-o analiză, expertul economic Veaceslav Ioniță a explicat de ce scăderea inflației nu se manifestă printr-o ieftinire semnificativă a prețurilor pentru consumatori. 

Potrivit expertului, în octombrie 2022, inflația anuală a ajuns la 34,6%, maxima din ultimii 23 de ani, iar în iulie 2023 a coborât până la 10,7%. În toamnă vom ajunge la o inflație de o singură cifră sau, mai popular spus, o inflație mai mică de 10%.

ionita.md

Pentru a face claritate la acest subiect, potrivit expertului, trebuie explicate două lucruri fundamentale.

„În primul rând scăderea inflației nu înseamnă scăderea de prețuri. Inflația este un indicator, care arată creșterea prețurilor. Dacă anul trecut inflația a fost de 34%, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Acum inflația a scăzut la 10,7%, dar aceasta doar înseamnă că prețurile au crescut cu 10,7% cea ce este de 3 ori mai puțin decât anul trecut, dar ele oricum au crescut. Deci, inflația mai mică ne arată că prețurile cresc mai lent, dar oricum cresc”, a notat Veaceslav Ioniță.

Totuși în lunile de vară la produsele alimentare, s-a înregistrat deflație, adică scădere de prețuri. În iunie prețurile la produsele alimentare au scăzut cu 0,2%, iar în iulie cu 1,2%.

„Dacă sincer, noi deja am cam și uitat ce înseamnă scădere de prețuri. Dar chiar și așa, când vorbesc despre scădere de prețuri văd o nedumerire, dacă nu și dispreț în ochii oamenilor. Apare întrebarea firească de ce oamenii nu simt scăderea de prețuri, dacă ele au loc”, a menționează economistul.

Potrivit lui, în anul 2020 Moldova a înregistrat cel mai scăzut nivel al inflației din istoria sa, de doar 0,39%. Așa inflației mică nu a fost nici pe vremea URSS, cel puțin in ultimii 15 ani de existență a URSS. Apoi au urmat doi ani de creștere puternică a prețurilor atât la servicii, cât și la produsele alimentare.

„Să ne oprim la produsele alimentare. Până în luna mai 2023 prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 62% față de anul 2020. Cea ce în 2020 putea fi procurat cu 100 de lei, în mai 2023 trebuia de plătit deja 162 de lei. Nici pensiile nici salariile nu au crescut atât de mult. Aceasta înseamnă că în acest an populația Moldovei cu veniturile pe care le au pot procura mai puține produse alimentare decât în 2020. Veniturile lor reale, dar și puterea de cumpărare în 2023 este mai mică decât în 2020, sau cu alte cuvinte azi ei sunt mai săraci decât în 2020. De acea scăderea în două luni de vară din 2023 a prețurilor la produsele alimentare cu 1,4%, este o scădere prea mică, pentru a putea fi observată. După această scădere prețurile la produsele alimentare continuă a fi mai mari decât în 2020 cu 59,4%, prea mult pentru a vorbi de o percepție din partea populației că prețurile scad”, explică Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, mai este nevoie de timp, până când cifrele Biroului Național de Statistică vor fi resimțite și de cetățeni.

ionita.md

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: