Bani

De ce inflația scade, dar prețurile – nu? Explicația expertului economic Veceaslav Ioniță

Malvina Cojocari
| 15 august, 2023
18:08

Deși rata inflației din Republica Moldova atestă o scădere în ultimele luni, majoritatea oamenilor nu au resimțit încă acest lucru. Într-o analiză, expertul economic Veaceslav Ioniță a explicat de ce scăderea inflației nu se manifestă printr-o ieftinire semnificativă a prețurilor pentru consumatori.

Potrivit expertului, în octombrie 2022, inflația anuală a ajuns la 34,6%, maxima din ultimii 23 de ani, iar în iulie 2023 a coborât până la 10,7%. În toamnă vom ajunge la o inflație de o singură cifră sau, mai popular spus, o inflație mai mică de 10%.

Pentru a face claritate la acest subiect, potrivit expertului, trebuie explicate două lucruri fundamentale.

„În primul rând scăderea inflației nu înseamnă scăderea de prețuri. Inflația este un indicator, care arată creșterea prețurilor. Dacă anul trecut inflația a fost de 34%, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Acum inflația a scăzut la 10,7%, dar aceasta doar înseamnă că prețurile au crescut cu 10,7% cea ce este de 3 ori mai puțin decât anul trecut, dar ele oricum au crescut. Deci, inflația mai mică ne arată că prețurile cresc mai lent, dar oricum cresc”, a notat Veaceslav Ioniță.

Totuși în lunile de vară la produsele alimentare, s-a înregistrat deflație, adică scădere de prețuri. În iunie prețurile la produsele alimentare au scăzut cu 0,2%, iar în iulie cu 1,2%.

„Dacă sincer, noi deja am cam și uitat ce înseamnă scădere de prețuri. Dar chiar și așa, când vorbesc despre scădere de prețuri văd o nedumerire, dacă nu și dispreț în ochii oamenilor. Apare întrebarea firească de ce oamenii nu simt scăderea de prețuri, dacă ele au loc”, a menționează economistul.

Potrivit lui, în anul 2020 Moldova a înregistrat cel mai scăzut nivel al inflației din istoria sa, de doar 0,39%. Așa inflației mică nu a fost nici pe vremea URSS, cel puțin in ultimii 15 ani de existență a URSS. Apoi au urmat doi ani de creștere puternică a prețurilor atât la servicii, cât și la produsele alimentare.

„Să ne oprim la produsele alimentare. Până în luna mai 2023 prețurile medii la produsele alimentare au crescut cu 62% față de anul 2020. Cea ce în 2020 putea fi procurat cu 100 de lei, în mai 2023 trebuia de plătit deja 162 de lei. Nici pensiile nici salariile nu au crescut atât de mult. Aceasta înseamnă că în acest an populația Moldovei cu veniturile pe care le au pot procura mai puține produse alimentare decât în 2020. Veniturile lor reale, dar și puterea de cumpărare în 2023 este mai mică decât în 2020, sau cu alte cuvinte azi ei sunt mai săraci decât în 2020. De acea scăderea în două luni de vară din 2023 a prețurilor la produsele alimentare cu 1,4%, este o scădere prea mică, pentru a putea fi observată. După această scădere prețurile la produsele alimentare continuă a fi mai mari decât în 2020 cu 59,4%, prea mult pentru a vorbi de o percepție din partea populației că prețurile scad”, explică Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, mai este nevoie de timp, până când cifrele Biroului Național de Statistică vor fi resimțite și de cetățeni.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

expert, inflație, Veaceslav Ioniță

Știri similare

Viață

Prețurile apartamentelor în Chișinău: se scumpesc sau se ieftinesc? Prognoza expertului Veaceslav Ioniță

Viață

În 2026, jumătate din tinerii Moldovei ar putea locui peste hotare, avertizează Ioniță: „Criza i-a transformat pe moldoveni”

Alegeri 2025

Sondajele vs realitatea unor alegeri care au răsturnat toate prognozele. Analiză NewsMaker

Alexandr Nugmanov
| 1 octombrie, 2025
12:27

Rezultatele alegerilor parlamentare s-au dovedit, în mare parte, neașteptate. NM a analizat datele statistice pentru a înțelege de ce sondajele sociologice preelectorale s-au dovedit din nou inexacte, cum a reușit să intre în Parlament un actor politic ignorat de prognoze și cine a beneficiat cel mai mult de pe urma participării masive a diasporei. Pe scurt — totul despre surprizele scrutinului din 28 septembrie.

Cum a schimbat diaspora balanța puterii la alegeri

Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare au confirmat încă o dată rolul decisiv al diasporei moldovenești. De data aceasta contribuția ei s-a dovedit a fi și mai semnificativă: ponderea voturilor exprimate peste hotare a crescut la 17,5% (281 mii de persoane) din numărul total al alegătorilor. Comparativ, la alegerile parlamentare din 2021 acest indicator constituia 14,3% (212 mii de persoane).

Principalul și practic singurul beneficiar al votului diasporei a devenit partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Compararea rezultatelor din interiorul țării cu rezultatele generale arată că sprijinul din străinătate a adus PAS un plus de 6,03 puncte procentuale (p.p.). În același timp, principalul lor concurent, Blocul Electoral Patriotic, a pierdut, din cauza voturilor diasporei – 4,06 p.p.

Partidul Liberal (PL) și „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR) și-au îmbunătățit ușor rezultatele datorită voturilor din diaspora, însă creșterea a fost nesemnificativă, de ordinul miimilor de procent.

De ce sociologii s-au înșelat din nou

Ca și la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, sondajele sociologice din nou nu au reușit să prezică exact rezultatul votului. Problema-cheie rămâne procentul ridicat al alegătorilor indeciși, ale căror voturi sociologii tradițional le distribuie proporțional între toți participanții.

Pe parcursul acestei campanii electorale, mai multe centre sociologice și-au prezentat prognozele bazate pe sondaje preelectorale. Pentru a evalua obiectiv acuratețea acestora, le vom compara cu rezultatele preliminare ale votului din țară, întrucât sondajele nu reflectă opinia diasporei.

WatchDog. Prognoza comunității de experți WatchDog, bazată pe un model complex cu utilizarea inteligenței artificiale, a avut rezultate contradictorii. Pe de o parte, estimarea pentru PAS a fost aproape perfectă — 49 de mandate prognozate față de 48 obținute în realitate. Pe de altă parte, modelul a comis o eroare majoră, nereușind să anticipeze intrarea în Parlament a blocului „Alternativa”, care a depășit pragul electoral și a obținut 10 mandate. Această subevaluare a dus la o abatere totală de 32 de mandate.

iData. Mai exactă, deși nu lipsită de neajunsuri, s-a dovedit prognoza companiei sociologice iData. Modelul lor, care corectează datele sondajelor ținând cont de demografia alegătorilor la alegerile trecute, a evaluat corect potențialul „Alternativei” și al „Partidului Nostru”. Însă același model a plasat pe primul loc Blocul Patriotic (41 de mandate) și a subestimat considerabil PAS (40 de mandate). Abaterea totală a constituit 28 de mandate.

„Barometrul Opiniei Publice” (BOP). Cel mai precis s-a dovedit a fi tradiționalul BOP, realizat la comanda Institutului de Politici Publice. Analizăm varianta care prevedea intrarea în Parlament a patru partide (cea de-a doua variantă, cu doar trei partide, a fost mai puțin realistă). Principala eroare a BOP a fost supraestimarea rezultatelor PAS — 56 de mandate prognozate. În schimb, pentru celelalte partide, estimările s-au apropiat considerabil de realitate. Abaterea totală a prognozei: 24 de mandate.

Problema comună a tuturor celor trei cercetări a fost incapacitatea de a prezice succesul partidului „Democrația Acasă”, care cu un mic avans a depășit pragul electoral și a obținut 6 mandate.

Rezultatul modest al „Partidului Nostru”, al „Alternativei” și surpriza de la „Democrația Acasă”

„Partidul Nostru”. Președintele partidului, Renato Usatîi, a recunoscut, după anunțarea primelor rezultate, că se aștepta la mai mult. Și avea motive: Usatîi este tradițional popular la Bălți, unde a fost ales de mai multe ori primar. Totuși, la aceste alegeri, partidul său a obținut în oraș doar 7149 de voturi, adică mult mai puțin decât cele 9148 de voturi obținute la alegerile locale din 2023. Drept urmare, „Partidul Nostru” nu a reușit să ocupe primul loc în niciun raion al țării.

„Alternativa”. Situația este asemănătoare și în cazul blocului „Alternativa”. Se credea că popularitatea liderului Ion Ceban în capitală îi va fi suficientă pentru a aduce fără dificultăți formațiunea în Parlament. Realitatea a fost însă diferită. Cele 53 de mii de voturi obținute la Chișinău nu ar fi asigurat, la nivel național, nici măcar trecerea pragului electoral de 5%. Pentru comparație, la alegerile locale din 2023, candidații la consiliul municipal din partea partidului lui Ceban au obținut în capitală 85 de mii de voturi. În întreaga Moldovă, „Alternativa” a acumulat 119 mii de voturi.

„Democrația Acasă”. Principala surpriză a scrutinului a fost intrarea în Parlament a partidului condus de unionistul Vasile Costiuc. Niciun sondaj nu a anticipat un asemenea rezultat, formațiunea fiind creditată anterior cu doar 1–3%. De remarcat că succesul lui Costiuc nu s-a bazat pe sprijinul dintr-o singură regiune, ci pe un rezultat uniform, atât în întreaga țară, cât și în diaspora. Un detaliu curios: chiar și în Rusia, 3,48% dintre alegători au votat pentru unionistul Costiuc.

Trei versiuni ale succesului „Democrației Acasă”

Vot de protest. Este votul alegătorilor dezamăgiți de PAS. Costiuc, cunoscut prin transmisiunile sale live și prin retorica scandaloasă, și-a creat imaginea de „spune lucrurilor pe nume” și de luptător pentru dreptate. Aceasta ar fi putut atrage o parte din foștii susținători ai partidului de guvernământ.

Mobilizarea electoratului Șor. În favoarea acestei versiuni vorbește faptul că alte proiecte asociate cu oligarhul fugar Ilan Șor (de exemplu, partidul „Moldova Mare” al Victoriei Furtună) au fost retrase din alegeri. Asta ar putea explica atât discrepanța cu sondajele, cât și existența voturilor pentru unionistul Costiuc în Rusia.

Confuzie în buletin. Alegătorii ar fi putut confunda „Democrația Acasă” (Partidul Democrația Acasă — PPDA) cu partidul cunoscut „Platforma Demnitate și Adevăr” (Platforma Demnitate și Adevăr — PPPDA). Această versiune pare destul de plauzibilă din cauza asemănării denumirilor și a logo-urilor.