În 2026, jumătate din tinerii Moldovei ar putea locui peste hotare, avertizează Ioniță: „Criza i-a transformat pe moldoveni”

Republica Moldova se confruntă cu o criză tot mai severă a forței de muncă, în ciuda unor salarii aparent competitive. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, principalul motiv îl reprezintă migrația masivă a tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani. Invitat în emisiunea „Есть вопросы” de la NM, moderată de Nicolae Paholnițchi, Ioniță a declarat că deja 45% din tinerii care fac parte din această categorie locuiesc peste hotare, iar în 2026 procentul ar putea depăși 50 la sută.

„Ei pleacă pentru că sunt foarte mobili. Nu au nimic care să-i lege cu adevărat de Republica Moldova, iar companiile moldovenești trebuie să concureze cu cele europene. (…) Pentru un moldovean, nu este o mare diferență între a lucra aici sau peste hotare. În prezent, suntem cea mai mobilă națiune din lume. Să înțelegeți: cea mai mobilă din lume”, a declarat expertul.

În opinia sa, Moldova a pierdut în doar două decenii avantajul unei forțe de muncă stabile: „Criza din 1998 i-a transformat pe moldoveni. Până atunci, oamenii stăteau la locul de muncă, mergeau la serviciu, chiar și 8 luni fără salariu. Acum, în 2 timpi și 3 mișcări, pleacă”.

Expertul mai atrage atenția că actualul val de migrație nu mai este determinat de lipsuri materiale și sărăcie, ci de dorința de a trăi mai bine.

„Avem oameni care au venituri de 3–4 mii de dolari pe lună în Moldova – nu neapărat salarii, dar venituri – și tot pleacă în străinătate. Pentru că înțeleg că nivelul de trai nu înseamnă doar confort personal, ci infrastructură publică, drumuri, școli, servicii. Oamenii pleacă pentru calitate, iar tinerii – pentru perspective”, a mai precizat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că, spre deosebire de alte țări europene care își compensează deficitul demografic prin migrație, Republica Moldova rămâne un donator de forță de muncă. Totuși, în ultimii cinci ani, potrivit lui, numărul străinilor stabiliți în Moldova s-a dublat, ajungând la peste 46.000. Cei mai mulți vin din România, India, Turcia și Nepal — fie ca studenți, fie ca muncitori în construcții, agricultură și servicii. Expertul consideră că statul ar trebui să relaxeze legislația și să ofere facilități pentru a atrage străinii în Moldova.

Potrivit celui mai recent recensământ, realizat în 2024, populația cu reședință obișnuită în Republica Moldova a scăzut cu 13,9% în ultimii zece ani – adică cu aproximativ 400.000 de persoane. Dacă în 2014 erau înregistrați aproape 2,79 milioane de locuitori, în 2024 numărul acestora a ajuns la 2.401.000. Municipiul Chișinău rămâne cel mai atractiv centru urban, fiecare a treia persoană cu reședință obișnuită locuiește în capitală.

Recensământul confirmă și procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 65 de ani constituie 18,2% din totalul populației. Categoria activă (25–64 de ani) a scăzut de la 56,1% la 52%, echivalentul a aproximativ 1,24 milioane de persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Stoianoglo și socialiștii apără prietenia cu Rusia și Belarus în Parlament: „Indiferent de greutăți, să păstrăm dialogul”

Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a propus, în cadrul ședinței Parlamentului din 7 noiembrie, să fie create grupuri de prietenie cu Federația Rusă și Belarus, după ce formațiunea de guvernământ PAS a decis să renunțe temporar la acestea, din cauza invaziei ruse din Ucraina. Deputatul Blocului „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a declarat că acestea ar fi „în interesul cetățenilor” țării noastre și a comunicat că fracțiunea sa susține inițiativa PSRM. În replică, președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman, a declarat că Parlamentul renunță la prietenia cu „structurile care mențin războiul”.

Deputații au examinat, în cadrul ședinței, proiectul de hotărâre cu privire la grupurile parlamentare de prietenie cu diverse state.

Liderul fracțiunii socialiștilor, Igor Dodon, a propus să fie create grupuri de prietenie și cu Federația Rusă și Belarus, fiind introdus un amendament în acest sens. Asta deși, cu o zi mai devreme, Doina Gherman, deputată PAS și președintă a Comisiei pentru politică externă, în care formațiunea de guvernământ are majoritate, a anunțat că actualul legislativ renunță la grupurile de prietenie cu aceste două state pe durata invaziei ruse din Ucraina.

Înțelegem rațiunile geopolitice, cu care nu suntem de acord, din partea majorității parlamentare. Dar acesta este un semnal foarte important pentru relațiile bilaterale cu aceste două țări. De aceea, propunem și am venit cu un amendament regulamentar ca să fie create aceste două grupuri de prietenie. Suntem gata să le conducem. Dacă cineva din majoritatea parlamentară nu vrea în aceste grupuri, poate să nu se înscrie. Dar considerăm că aceste grupuri parlamentare trebuie să existe în continuare”, a spus Dodon.

Deputații fracțiunilor „Alternativa” și „Partidul Nostru” și-au declarat susținerea pentru amendamentul socialiștilor.

Înainte de a vota pentru a crea sau a nu crea, trebuie să ne gândim bine toți „corespunde această decizie intereselor cetățenilor Republicii Moldova?” (…) Eu cred că nu corespunde, dintr-un întreg șir de circumstanțe. Ultimele date iData, care au fost publicate cu o lună înainte de alegerile parlamentare, au arătat că 78% de cetățeni ai Republicii Moldova vor relații bune cu Federația Rusă. Și indiferent de greutățile la această etapă, în aceste relații, trebuie să păstrăm dialogul. Pentru că Parlamentul este acel loc care trebuie să promoveze interesele cetățenilor noștri. Blocul „Alternativa” susține amendamentul care a venit din partea fracțiunii socialiștilor”, a declarat deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo.

În replică, Gherman i-a spus parlamentarului: „Noi nu renunțăm la prietenia cu popoarele acestor state. Noi renunțăm la prietenia cu structurile care mențin agresiunea și războiul, și care-l promovează. Sunt lucruri absolut diferite. Noi suntem Parlament, respectiv, reprezentăm o instituție. De aceea, referința dvs. la sondaje este total irelevantă”.

Inițiativa a fost susținută de 27 de deputați – număr insuficient pentru a fi introdusă în proiectul de hotărâre.

Precizăm că proiectul de hotărâre care prevede componența numerică și nominală a delegațiilor a fost adoptat cu votul a 70 de deputați. Astfel, au fost create 54 de grupuri de prietenie cu diverse state.

Conform principiului proporționalității, 34 de grupuri de prietenie vor fi conduse de deputații formațiunii de guvernământ PAS, iar alte 20 de grupuri – de reprezentanții opoziției.

La fel ca și în legislatura precedentă, cel mai numeros grup de prietenie va fi cel cu România. Grupul este condus de deputata PAS Veronica Roșca și include 55 de deputați.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: