În 2026, jumătate din tinerii Moldovei ar putea locui peste hotare, avertizează Ioniță: „Criza i-a transformat pe moldoveni”

Republica Moldova se confruntă cu o criză tot mai severă a forței de muncă, în ciuda unor salarii aparent competitive. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, principalul motiv îl reprezintă migrația masivă a tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani. Invitat în emisiunea „Есть вопросы” de la NM, moderată de Nicolae Paholnițchi, Ioniță a declarat că deja 45% din tinerii care fac parte din această categorie locuiesc peste hotare, iar în 2026 procentul ar putea depăși 50 la sută.

„Ei pleacă pentru că sunt foarte mobili. Nu au nimic care să-i lege cu adevărat de Republica Moldova, iar companiile moldovenești trebuie să concureze cu cele europene. (…) Pentru un moldovean, nu este o mare diferență între a lucra aici sau peste hotare. În prezent, suntem cea mai mobilă națiune din lume. Să înțelegeți: cea mai mobilă din lume”, a declarat expertul.

În opinia sa, Moldova a pierdut în doar două decenii avantajul unei forțe de muncă stabile: „Criza din 1998 i-a transformat pe moldoveni. Până atunci, oamenii stăteau la locul de muncă, mergeau la serviciu, chiar și 8 luni fără salariu. Acum, în 2 timpi și 3 mișcări, pleacă”.

Expertul mai atrage atenția că actualul val de migrație nu mai este determinat de lipsuri materiale și sărăcie, ci de dorința de a trăi mai bine.

„Avem oameni care au venituri de 3–4 mii de dolari pe lună în Moldova – nu neapărat salarii, dar venituri – și tot pleacă în străinătate. Pentru că înțeleg că nivelul de trai nu înseamnă doar confort personal, ci infrastructură publică, drumuri, școli, servicii. Oamenii pleacă pentru calitate, iar tinerii – pentru perspective”, a mai precizat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că, spre deosebire de alte țări europene care își compensează deficitul demografic prin migrație, Republica Moldova rămâne un donator de forță de muncă. Totuși, în ultimii cinci ani, potrivit lui, numărul străinilor stabiliți în Moldova s-a dublat, ajungând la peste 46.000. Cei mai mulți vin din România, India, Turcia și Nepal — fie ca studenți, fie ca muncitori în construcții, agricultură și servicii. Expertul consideră că statul ar trebui să relaxeze legislația și să ofere facilități pentru a atrage străinii în Moldova.

Potrivit celui mai recent recensământ, realizat în 2024, populația cu reședință obișnuită în Republica Moldova a scăzut cu 13,9% în ultimii zece ani – adică cu aproximativ 400.000 de persoane. Dacă în 2014 erau înregistrați aproape 2,79 milioane de locuitori, în 2024 numărul acestora a ajuns la 2.401.000. Municipiul Chișinău rămâne cel mai atractiv centru urban, fiecare a treia persoană cu reședință obișnuită locuiește în capitală.

Recensământul confirmă și procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 65 de ani constituie 18,2% din totalul populației. Categoria activă (25–64 de ani) a scăzut de la 56,1% la 52%, echivalentul a aproximativ 1,24 milioane de persoane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: