Populația Moldovei va scădea semnificativ în următoarele decenii și va ajunge la aproximativ 1,5 milioane de persoane până în 2100. Această prognoză pesimistă a fost prezentată de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) în noul său raport anual privind demografia planetei, regiunilor și țărilor lumii. Experții consideră că acest raport nu trebuie tratat ca atare, dar menționează că această problemă există cu adevărat și poate avea consecințe grave.
Scăderea populației
Potrivit datelor ONU, în 2024, populația Moldovei constituie 3 milioane de oameni, dar nu se știe dacă această cifră include și locuitorii din regiunea transnistreană. Conform datelor preliminare ale recensământului din acest an, în Moldova (excluzând Transnistria) locuiesc aproximativ 2,4 milioane de persoane. În același timp, conform prognozei ONU, până la sfârșitul deceniului, populația țării va scădea la 2,86 milioane de persoane, iar peste încă 20 de ani – la 2,36 milioane.
După părerea doctorului în științe sociologice, expert în managementul migrației, Alexandr Macuhin, una dintre cele mai mari probleme în Moldova este emigrarea.
„De ce scade populația? De obicei, sunt doi indicatori: mortalitatea care depășește natalitatea și emigrația. Bilanțul dintre mortalitate și natalitate este de aproximativ minus opt-nouă mii pe an, dar acest lucru nu este la fel de grav ca emigrarea. Aceasta crește de la an la an. Conform celor mai recente date, vorbim de 63 de mii de persoane pe an. Și aceasta este doar emigrarea contabilizată”, a menționat expertul.
Potrivit acestuia, fenomenul emigrației este legat de lipsa de încredere în propria bunăstare și în viitorul familiei.
„În spatele acestor cuvinte se ascund de fapt câțiva factori foarte concreți. Primul – tot ce este legat de educația copiilor, costul și accesibilitatea acesteia. Al doilea – ceea ce americanii numesc „housing”. Adică accesibilitatea locuințelor nu doar în termeni de chirie, ci și în termeni de programe de ipotecă și cumpărare. Al treilea – medicina în toate aspectele ei”, a explicat Macuhin.
Maxim Andreev, NewsMaker
În același timp, el a subliniat că astăzi aproape toată Europa de Est a ajuns la un punct în care țările nu mai pot face față scăderii populației doar prin creșterea natalității. Potrivit acestuia, în regiune mai există doar câteva focare de „consens demografic de aur” cu o natalitate de doi și mai mulți copii per femeie.
„Dar aceasta se menține doar în Bosnia și în anumite regiuni din Kosovo, datorită tradițiilor. Însă acest lucru nu va schimba nimic la nivel global. Nivelul mediu al natalității din alte țări, dacă nu a scăzut deja, va scădea în următorii câțiva ani – este doar o chestiune de timp. Scăderea natalității și a populației va continua”, este convins sociologul.
Conform aceleași prognoze ONU, populația Europei va fi de 739,1 milioane de persoane în 2030, cu 6,2 milioane mai puțin decât în prezent, iar în 2050 va scădea la 704,1 milioane.
Stimularea natalității
Macuhin consideră că politica statului de stimulare a natalității are un efect extrem de mic. Cu toate acestea, potrivit lui, unele programe, cum ar fi ipoteca preferențială pentru familiile numeroase, funcționează, dar se confruntă cu doi factori limitativi: „Primul – banii. Sistemul social din Moldova este cronic subvenționat. Este foarte greu să găsești mai mulți bani pentru acest sistem. Acum [autoritățile] relansează programul Prima Casă, care necesită și el foarte mulți bani. Sper că va funcționa, deoarece orice subvenționare a unui program ipotecar este în beneficiul demografiei. Dar, în esență, să oferi oamenilor atât de mulți bani încât să înceapă brusc să „nască” copii – nu funcționează”.
NM
Sociologul a explicat că programele de sprijin pentru achiziționarea locuințelor nu cresc natalitatea, deoarece, de fapt, acestea doar „grăbesc” nașterea unui copil. „Adică, generalizând, o familie tânără care dorește un copil, dar ezită din cauza situației lor financiare, decide să aibă un copil mai devreme, primind sprijin financiar, scutiri fiscale speciale pentru copii și așa mai departe. Dar reversul medaliei este că, tehnic vorbind, nu poți forța financiar o familie cu un copil să aibă un al doilea, dacă soții nu doresc acest lucru în principiu”, a explicat expertul.
Conform datelor ONU, în Moldova natalitatea sumară (numărul de copii născuți vii per femeie) este de 1,73. ONU preconizează că acest coeficient în republică nu va scădea brusc, așa cum s-a întâmplat pe continentul european. În prezent, în Europa, acest indicator este de 1,40, iar acum 40 de ani era la fel cu cel din Moldova în prezent. Cu alte cuvinte, natalitatea nu este principala problemă a scăderii populației în țară.
Macuhin a subliniat un alt aspect al încercărilor autorităților de a crește populația din contul natalității. Este vorba despre interzicerea avorturilor și alte interdicții, adesea cu rădăcini în tradiția religioasă.
„Există țări europene care aderă strict la aceste interdicții, cum ar fi Polonia, Malta și alte câteva. Statistica pe termen lung arată că astfel de interdicții nu contribuie la creșterea natalității, în schimb conduc la creșterea altor indicatori – mortalitatea infantilă și maternă din cauza avorturilor clandestine. Acest lucru nu aduce nimic bun”, a spus el.
Întoarcerea diasporei
Conform diverselor estimări, numărul diasporei moldovenești din străinătate poate varia între 800 de mii și un milion de persoane. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe din 2021, cei mai mulți cetățeni ai Moldovei se aflau atunci în Rusia: 354,2 mii de persoane (conform datelor oficiale ale autorităților ruse, numărul lor era de 190 de mii). Diaspore mari de moldoveni sunt în SUA – 60 de mii de persoane, Marea Britanie – 42 de mii, Spania – 35 de mii, Grecia – 20-30 de mii, Portugalia – 25-27 de mii, Cehia – 20-25 de mii, Irlanda – 20 de mii, Canada – 19 mii și Israel – 18 mii. Informații oficiale recente în acest sens nu există, dar, conform estimărilor neoficiale, numărul diasporei moldovenești din Rusia a scăzut semnificativ după începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei în 2022.
În Moldova, de mulți ani, diferite guvernări au vorbit despre intenția de a readuce acasă reprezentanții diasporei, creând condiții favorabile pentru aceștia. În 2022, Guvernul a aprobat un program care oferă înlesniri moldovenilor plecați pentru o perioadă mai mare de trei ani, scutindu-i de plata taxei de import pentru un mijloc de transport.
Facebook/Maia Sandu
Totuși, sociologul se îndoiește de eficiența programelor de încurajare a diasporei să revină acasă. El a dat exemplul a trei țări, una dintre ele fiind Armenia, comparabilă cu Moldova în ceea ce privește dezvoltarea economică. În ultimele decenii, populația acestei țări a crescut doar o singură dată – în 2023, când 105 mii de armeni s-au întors în țară din Karabahul de munte, regiune a cărei control a fost preluat de Azerbaidjan. „Acest lucru a îmbunătățit, desigur, demografia Armeniei, dar povestea este de fapt foarte dramatică, deoarece aceste persoane se integrează greu chiar și în societatea armeană. Societatea din Karabah era diferită de cea armeană. Demografia Armeniei s-a îmbunătățit, dar în general nu se observă revenirea armenilor plecați în întreaga lume, de la Siria la SUA”, a menționat Macuhin.
Un alt exemplu este Polonia, cu mari diaspore stabilite în SUA și Canada. „Chicago și statul Illinois sunt uneori numite ironic Polonia sau Noua Polonie. Cu toate acestea, nivelul de integrare al acestor persoane sau dorința de a se întoarce în Polonia nu este foarte ridicată”, a spus sociologul.
Și Irlanda demonstrează faptul că întoarcere acasă este un fenomen complicat. Potrivit lui Macuhin, diaspora acestei țări este egală sau chiar depășește populația Irlandei în sine, „și nu planifică să se întoarcă”. Potrivit sociologului, în toate aceste țări, la fel ca în Moldova, există încercări ale autorităților de a aduce diaspora înapoi, de a ajuta, de a stimula deschiderea afacerilor, etc…
Unii se întorc, dar așteptarea că „în țară se vor întoarce un milion de persoane – este o viziune prea romantică”.
Pensionari, medicină
Potrivit lui Alexandr Macuhin, dacă autoritățile nu vor lua măsuri eficiente pentru menținerea populației, țara se va confrunta cu consecințe foarte neplăcute. În primul rând, acestea vor afecta pensionarii.
De fapt, sistemul de pensii din Moldova este conceput astfel încât pensiile pentru vârstnici sunt plătite din contribuțiile sociale ale angajaților oficial. Aceste contribuții nu sunt suficiente. În 2024, statul a transferat suplimentar 6,5 miliarde de lei în Fondul de asigurări sociale pentru a acoperi deficitul. Cu alte cuvinte, plățile sociale sunt acoperite nu doar din salariile angajaților, ci și din veniturile bugetului de stat (vamă și alte surse).
Andrei Mardari / NewsMaker
„Dacă în Moldova vor rămâne 1,5 milioane de persoane, dintre care evident doar 500 de mii vor fi angajați, în acest caz niciun sistem de pensii nu va putea funcționa, chiar dacă pensiile nu vor mai fi indexate, și chiar dacă vor fi reduse. Vom ajunge în cel mai bun caz la plata unui ajutor social la atingerea vârstei de pensionare, mărimea căruia nu va fi suficientă pentru a putea trăi. Când vorbim despre micșorarea populației, acesta este primul și cel mai simplu exemplu, care îi va afecta pe toți”, a spus expertul.
De asemenea, Moldova va întâmpina probleme cu sistemul medical din cauza crizei de personal și îmbătrânirii populației. „Oamenii care pleacă din țară sau care nu se nasc, nu merg la Universitatea de Medicină, colegiu, astfel că vom ajunge la un deficit de cadre, iar în cazul unei noi pandemii, nu va avea cine să se ocupe de aceasta. Nu va avea cine să ajute nici persoanele vârstnice să facă față bolilor legate de vârstă”. Vor apărea și probleme cu oncologia, deoarece, în lipsa personalului, cozile la oncolog vor fi prea lungi.
Forța de muncă străină
Potrivit sociologului, cea mai viabilă soluție pentru echilibrarea numărului populației este atragerea persoanelor din alte țări și formarea unei populații calificate. Dar aici va trebui să concurăm cu alte țări, care deja fac acest lucru. De exemplu, SUA atrag activ forță de muncă calificată datorită dimensiunii economiei lor și aspectului cultural – această țară fiind construită de imigranți. Există însă și exemplul Germaniei, care, deși atrage oameni din alte țări, datorită particularităților și istoriei sale încearcă să nu-și piardă identitatea națională.
Macuhin a remarcat faptul că atragerea străinilor este un proces complicat, deoarece nu întotdeauna poate fi creat un program care să atragă o masă mare de oameni. „Astfel de programe trebuie să fie țintite, orientate către oameni educați, femei cu copii mici sau femei de vârstă fertilă. Acestea sunt procese de integrare foarte complexe, care aproape întotdeauna sunt întâmpinate destul de rece de populația locală, deoarece sunt percepute ca o concurență, și încă una neloială”, a spus Macuhin.
Potrivit acestuia, pentru moldoveni există o fereastră de oportunitate destul de îngustă, deoarece în apropiere se află o Europă mare, mult mai bogată și dezvoltată, care înțelege în principal că populația proprie nu este suficientă.
Andrei Mardari / NewsMaker
Expertul a mai menționat că, după atacul Rusiei asupra Ucrainei, în Moldova s-au stabilit între 80 și 100 de mii de cetățeni ucraineni.
„Sună cinic, dar aceasta este o oportunitate pentru demografia moldovenească, o șansă de a corecta puțin situația dificilă cu natalitatea, numărul populației etc. Nivelul de integrare a acestor persoane în societatea moldovenească, să fim sinceri, nu este foarte ridicat. Cu toate acestea, sunt oameni, cu siguranță, apropiați cultural. Nu există o barieră lingvistică propriu-zisă, datorită utilizării limbii ruse”, a subliniat sociologul.
El consideră că întrebarea despre cât de pregătită este societatea moldovenească să integreze oameni de altă religie, de altă rasă, rămâne deschisă. „Mi se pare că nu este foarte pregătită. Și ce să facem în acest sens? Trebuie să existe programe sociale menite să atragă străini. De altfel, afacerile deja atrag oameni, dar în principal din țările Asiei Centrale și fostele republici sovietice, deși nu doar. Vin și din Asia de Sud-Est: din Nepal, Cambodgia, alte țări, unde nivelul de trai este obiectiv mai scăzut decât nivelul mediu de trai din Chișinău.”
Conform unui studiu al Centrului de Parteneriat pentru Dezvoltare, în 2023, în Moldova indicele distanței sociale față de cetățenii altor țări a fost de 1,9. Acest lucru înseamnă că cetățenii noștri sunt de acord să trăiască în aceeași țară și să lucreze în același colectiv cu străinii, dar nu ar dori să întemeieze o familie sau chiar să fie prieteni cu ei. În cazul africanilor și musulmanilor, acest coeficient este și mai mare, deoarece cetățenii moldoveni nu doresc nici măcar să locuiască în apropierea acestor persoane.
Macuhin consideră că cea mai bună soluție în această situație este ca studenții străini care studiază în universitățile din Moldova să rămână în țară și să-și întemeieze familii aici. Acești oameni sunt deja parțial adaptați și pot comunica cu populația locală, fiind de asemenea activi și orientați spre adaptare (altfel nu ar fi mers să studieze în altă țară). Totuși, potrivit expertului, pentru ei trebuie create perspective economice clare după absolvire.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
