De ce SIS nu a făcut public cazul Gorgan înaintea presei? Carp: „Nu au o activitate care trebuie strigată în PMAN”

Reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate (SIS) nu au făcut public cazul Gorgan, suspectat de colaborare cu Rusia, pentru că obiectivul lor este să identifice și să monitorizeze situația pentru a putea scoate la iveală toată rețeaua pe care ex-comandantul Armatei Naționale și-a construit-o. Precizarea a fost făcută de deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp, după ce a fost întrebat de ce inițial presa a scris despre cazul Gorgan, dar nu SIS. „Activitatea SIS nu este o activitate despre care trebuie să se vorbească la microfon sau trebuie să fie strigată în PMAN”, a adăugat Carp. 

Președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a fost solicitat să comenteze la emisiunea „Rezoomat” de la RliveTV cazul Gorgan, făcut public pe 5 iunie de portalul The Insider.

„Sunt mai multe cârtițe, indiferent cine se află la guvernare. (…) Problema nu este atât în racolare cât în depistarea acestor cârtițe iar rolul principal desigur că vine Serviciului de Informații și Securitate, care trebuie să scoată în vileag sau să-și facă lucrul nemijlocit”, a declarat Carp.

Potrivit deputatului, SIS cunoștea despre cazul Gorgan dar nu l-a făcut public pentru că angajații Serviciului „nemijlocit monitorizau toată rețeaua pe care o avea Gorgan”.

„Când cunoști personajul cheie, mai departe el este monitorizat pentru a putea identifica comunicarea și rețeaua pe care el și-o construiește pentru a putea obține informații. Aici trebuie să vină cu mai multe detalii SIS, dacă sunt detalii pe care trebuie să le scoată în evidență. Eu nu cunosc care este cauza, de ce nu a fost anunțată, dar nu este exclusă varianta pe care am spus-o eu, fiind monitorizat pentru a vedea toată rețeaua pe care a construit-o”, a adăugat Carp.

La precizarea „cum se face că presa știe lucruri despre care instituțiile statului nu vorbesc”, Carp a răspuns: „Activitatea SIS nu este o activitate despre care trebuie să se vorbească la microfon sau trebuie să fie strigată în PMAN, că „noi îl monitorizăm pe Gorgan sau pe altcineva”. Obiectivul lor este să identifice iar mai departe să monitorizeze pentru a putea scoate la iveală toată rețeaua pe care el și-a construit-o”.

Totodată, Carp a respins orice asociere a lui Igor Gorgan cu PAS, formațiune care era parte a alianței PSRM-ACUM. „În ambele cazuri, Gorgan a fost numit prin decretul președintelui Dodon nemijlocit”, a declarat Carp.

***

Pe 5 iunie, portalul The Insider a publicat o investigație despre fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, ex-comandantul Igor Gorgan. Potrivit investigației, care se bazează pe mesaje de pe contul de Telegram al lui Gorgan, la care a obținut acces portalul, fostul comandat al Armatei Naționale îi raporta regulat „curatorului” său din GRU, colonelul Alexei Makarov, inclusiv despre situația din țara noastră. Gorgan l-ar fi informat și ce arme cumpără Kievul de la țările vecine, inclusiv din Moldova, dar și despre discursurile publice ale președintelui Maia Sandu, „dovadă sunt zeci de link-uri transmise curatorului”. În reacție, Președinția de la Chișinău a anunțat că distincțiile de stat oferite lui Gorgan în 2006 și 2015, dar și gradele militare ale acestuia vor fi retrase. Totodată, instituția prezidențială a menționat că „astfel de crime împotriva statului trebuie pedepsite în cel mai aspru mod pentru trădare de Patrie”. Detalii AICI.

NewsMaker l-a contactat pe Igor Gorgan pentru o reacție, însă acesta nu a răspuns la apelurile telefonice.

Tot pe 5 iunie, Serviciul de Informații și Securitate a confirmat pentru NewsMaker veridicitatea informațiilor prezentate de portalul The Insider. Instituția a declarat că, din informațiile pe care le deține, se înregistrează „un nivel fără precedent al intensității acțiunilor săvârșite de către Federația Rusă, orientate la ancorarea Republicii Moldova în spațiul său de influență”. Detalii AICI.

Iar Ministerul Apărării a declarat că „toate informațiile care au apărut în investigație sunt atent verificate și analizate” de specialiștii instituției în cooperare cu alte instituții ale statului. „Nu vom permite ca Armata Națională să fie folosită de trădători de țară împotriva interesului național”, au comunicat reprezentanții Ministerului. Detalii AICI.

Ulterior, reprezentanta UNHCR Moldova Monica Vazquez a declarat pentru TVR Moldova că Igor Gorgan, care în prezent este șef al securității Oficiului Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) din Moldova, a fost suspendat din funcție. Înainte de aceasta, Oficiul ar fi inițiat o anchetă internă pe marginea informațiilor despre colaborarea lui Gorgan cu serviciul de informații militare al Federației Ruse, GRU. Detalii AICI.

Pe 11 iunie, ex-comandantului Armatei Naționale i-au fost retrase cele două distincții de stat conferite în trecut. Un decret care prevede acest lucru a fost semnat de președinta țării, Maia Sandu. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: