Partidul „ȘOR”

De hramul Orheiului, lui Ilan Șor i-a fost acordat titlul de cetățean de onoare al municipiului

Președintele Partidului „ȘOR”, deputatul Ilan Șor, a devenit cetățean de onoare al municipiului Orhei. Titlul i-a fost conferit de către primarul Pavel Verejanu, în cadrul ceremoniei festive dedicate Hramului orașului, marcat în data de 8 noiembrie.

Edilul Pavel Verejanu i-a mulțumit lui Ilan Șor, ex-primar de Orhei, pentru „toate lucrurile bune începute în 2015”.

La rândul său, Ilan Șor a intervenit prin video conferință. „Orheiul este, în prezent, cel mai frumos oraș din țară. Nu a fost simplu atunci când am venit la cârma acestui oraș. Sarcina noastră principală a fost să ne susținem și să ne dezvoltăm, astfel încât locuitorii Chișinăului să ne viziteze și să ne invidieze”, a declarat Ilan Șor.

La evenimentul dedicat Hramului Orheiului au participat și președintele raionului, Dinu Țurcanu, deputații fracțiunii Partidului „ȘOR”, Reghina Apostolova, Vadim Fotescu, dar și reprezentanții din conducerea formațiunii – ex-deputații Sergiu Sîrbu și Violeta Ivanov.

***

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Pe  20 august, Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere irevocabilă, prin care dosarul lui Ilan Șor a fost strămutat la Curtea de Apel Chișinău, de la Curtea de Apel Cahul. Totodată, a fost menținută masura preventivă – arestul în privința lui Ilan Șor și anunțarea în căutare. Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că decizia i se pare „extrem de dubioasă”.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel. El s-a arătat gata să se întoarcă în țară, dacă mandatul de arest pe numele său va fi anulat. În urma alegerilor din 11 iulie 2021, Șor a obținut un nou mandat de parlamentar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

„Dacă vreți să vă păstrați neutralitatea, trebuie să fiți puternici”. Ambasadorul Danemarcei despre sprijinul pentru Moldova

Ambasadorul Danemarcei în Moldova, Søren Jensen, a declarat că Republica Moldova trebuie să fie puternică pentru a-și păstra neutralitatea. El a precizat că, după vizita ministrului danez al Apărării la Chișinău, „a fost pusă în funcțiune mașina propagandei”, care a răspândit ideea că Danemarca ar forța Moldova să se militarizeze și să renunțe la neutralitate. Ambasadorul a respins aceste informații și a explicat, într-un interviu pentru NewsMaker, cum va decurge colaborarea în domeniul apărării, în contextul ajutorului de 7 milioane de euro anunțat de Danemarca și a faptului că, în noiembrie, un atașat militar danez urmează să sosească la Chișinău.

În iulie 2025, aflat la Chișinău, ministrul danez al Apărării a anunțat un ajutor de 7 milioane de euro pentru consolidarea apărării Moldovei. Tot atunci, s-a comunicat că din noiembrie, un atașat militar danez își va începe activitatea la Chișinău. Într-un interviu pentru NewsMaker, ambasadorul Danemarcei a fost întrebat cum va decurge colaborarea cu autoritățile moldovenești și care va fi misiunea acestuia în Moldova.

„În primul rând, este o dorință reciprocă — atât din partea noastră, cât și din partea Moldovei — de a colabora și de a împărtăși experiențe în domeniul dezvoltării apărării și armatei. Baza acestei colaborări este analiza amenințărilor pentru Moldova, realizată de guvernul său. Ne străduim să ajutăm la consolidarea rezilienței Moldovei în fața acestor amenințări. O parte dintre ele țin de securitatea cibernetică — ceea ce facem în domeniul media și în rândul populației civile, încercăm să facem și la nivel militar. O altă parte ține de pregătirea militarilor — a diferitelor unități — pentru posibile amenințări. Și, bineînțeles, aceste amenințări sunt actuale nu doar pentru Moldova, ci și pentru Danemarca. Toate acestea sunt legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a comunicat diplomatul.

Ambasadorul a mai spus că „abia ministrul a părăsit țara, că a fost pusă în funcțiune mașina propagandei — au apărut mesaje conform cărora Danemarca ar forța Moldova să se militarizeze și să renunțe la neutralitate”.

„Desigur, acest lucru nu este adevărat. Noi nu obligăm Moldova să facă ceva. Este o colaborare voluntară. Cât despre neutralitate — este destul de ciudat să consideri că pentru a fi neutru trebuie să fii neajutorat. De fapt, este exact invers: dacă vreți cu adevărat să vă păstrați suveranitatea, iar asta este neutralitatea, trebuie să fiți puternici. Altfel, veți ajunge imediat la mila oricui vrea să vă atace. Și astăzi cea mai reală amenințare pentru Moldova nu vine deloc din partea Uniunii Europene. Cred că toți înțelegem de la cine anume”, a declarat ambasadorul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: