ZdG

De joi, Eduard Bulat va asigura funcția de procuror general interimar în locul lui Dumitru Robu

Începând cu data de 6 octombrie, Eduard Bulat va prelua funcția de procuror general interimar. Decizia va intra în vigoare ca urmare a expirării mandatului actualului procuror general interimar, Dumitru Robu și până când Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va numi un nou șef-interimar în fruntea Procuraturii Generale. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de către reprezentanta Procuraturii Generale, Mariana Cherpec.

Potrivit Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură, în cazul expirării mandatului procurorului general, funcția este exercitată de către unul dintre adjuncții acestuia până la momentul numirii unui nou procuror general. Totodată, potrivit Regulamentului Procuraturii, funcția de procuror general interimar urmează a fi preluată de către adjunctul responsabil de domeniul urmăririi penale. Potrivit unui ordin a procurorului general interimar, emis încă la momentul preluării mandatului, responsabil de domeniul urmăririi penale este dl Eduard Bulat. Potrivit acestor reguli legale, dl Bulat urmează sa exercite mandatul de procuror general interimar până în momentul numirii unui procuror general interimar de către CSP”, a explicat Cherpec.

Precizăm că, pe 6 octombrie, se împlinește un an de când Dumitru Robu deține funcția de procuror general interimar. Potrivit actualei legislații, funcția de interimat al procurorului general nu poate fi deținută mai mult de un an de către aceeași persoană.

Potrivit ZdG, în octombrie 2021, CSP a eliberat acordul pentru numirea în funcție a doi adjuncți ai procurorului general. Astfel, procurorul general interimar Dumitru Robu i-a desemnat pe Eduard Bulat și Marcel Dimitraș adjuncți ai procurorului general.

În 2019 Eduard Bulat a mai fost adjunct al procurorului general, fiind numit în acea funcție tot de actualul procuror general interimar Dumitru Robu, care a deținut și în acea perioadă această funcție. Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Criuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura Chișinău, Procuratura Anticorupţie (PA), iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secţiei prevenire şi combatere trafic de persoane a PG. După reforma instituţiei, în 2017, prin concurs, Bulat a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor.

Bulat a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat de Ministerul Justiției în anul 2019. Ulterior, el a cerut în instanță anularea hotărârii Comisiei pentru preselecția candidaților la funcția de Procuror General din 29 octombrie 2019 prin care Alexandr Stoianoglo a fost desemnat procuror general al R. Moldova și obligarea instituirii unei noi comisii de preselecție a candidaților la funcția de Procuror General.

Actualul procuror general interimar, Dumitru Robu, a declarat pentru TVR MOLDOVA că îşi va lua concediu, de mâine, şi nu ştie, deocamdată, în ce funcţie va activa după expirarea mandatului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: