ZdG

De joi, Eduard Bulat va asigura funcția de procuror general interimar în locul lui Dumitru Robu

Începând cu data de 6 octombrie, Eduard Bulat va prelua funcția de procuror general interimar. Decizia va intra în vigoare ca urmare a expirării mandatului actualului procuror general interimar, Dumitru Robu și până când Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va numi un nou șef-interimar în fruntea Procuraturii Generale. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de către reprezentanta Procuraturii Generale, Mariana Cherpec.

Potrivit Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură, în cazul expirării mandatului procurorului general, funcția este exercitată de către unul dintre adjuncții acestuia până la momentul numirii unui nou procuror general. Totodată, potrivit Regulamentului Procuraturii, funcția de procuror general interimar urmează a fi preluată de către adjunctul responsabil de domeniul urmăririi penale. Potrivit unui ordin a procurorului general interimar, emis încă la momentul preluării mandatului, responsabil de domeniul urmăririi penale este dl Eduard Bulat. Potrivit acestor reguli legale, dl Bulat urmează sa exercite mandatul de procuror general interimar până în momentul numirii unui procuror general interimar de către CSP”, a explicat Cherpec.

Precizăm că, pe 6 octombrie, se împlinește un an de când Dumitru Robu deține funcția de procuror general interimar. Potrivit actualei legislații, funcția de interimat al procurorului general nu poate fi deținută mai mult de un an de către aceeași persoană.

Potrivit ZdG, în octombrie 2021, CSP a eliberat acordul pentru numirea în funcție a doi adjuncți ai procurorului general. Astfel, procurorul general interimar Dumitru Robu i-a desemnat pe Eduard Bulat și Marcel Dimitraș adjuncți ai procurorului general.

În 2019 Eduard Bulat a mai fost adjunct al procurorului general, fiind numit în acea funcție tot de actualul procuror general interimar Dumitru Robu, care a deținut și în acea perioadă această funcție. Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Criuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura Chișinău, Procuratura Anticorupţie (PA), iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secţiei prevenire şi combatere trafic de persoane a PG. După reforma instituţiei, în 2017, prin concurs, Bulat a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor.

Bulat a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat de Ministerul Justiției în anul 2019. Ulterior, el a cerut în instanță anularea hotărârii Comisiei pentru preselecția candidaților la funcția de Procuror General din 29 octombrie 2019 prin care Alexandr Stoianoglo a fost desemnat procuror general al R. Moldova și obligarea instituirii unei noi comisii de preselecție a candidaților la funcția de Procuror General.

Actualul procuror general interimar, Dumitru Robu, a declarat pentru TVR MOLDOVA că îşi va lua concediu, de mâine, şi nu ştie, deocamdată, în ce funcţie va activa după expirarea mandatului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Maia Sandu, întrevedere cu primari din sudul țării: Reforma APL este poate chiar mai complicată decât cea de la bacalaureat

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit cu primari din sudul țării, iar discuția a vizat reforma administrației publice locale (APL). Șefa statului, care anterior a fost ministră a Educației, a spus că reforma APL este „poate chiar mai complicată decât reforma de la bacalaureat”.

Întâlnirea a avut loc la Guvern.

„Am vorbit despre amalgamarea voluntară și despre cum putem construi administrații locale mai puternice, cu mai multe resurse și servicii mai bune pentru cetățeni. Este îmbucurător că peste 400 de primării din țară au semnat deja deciziile finale în acest sens, iar circa 200 sunt în ultima etapă a procesului”, a scris Maia Sandu pe o rețea de socializare.

„Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că participați în această reformă. Este o reformă poate chiar mai complicată decât reforma de la bacalaureat. Eu știu ce înseamnă să facem reforme nepopulare, dar trebuie să le facem”, a comunicat Maia Sandu, în timpul întrevederii cu primarii.

***

Amintim că 60 de primării din Republica Moldova au declarat, din start, că nu doresc să inițieze procesul de amalgamare. Pe de altă parte, 400 de primării au aprobat deja deciziile finale de amalgamare voluntară, iar alte 200 se află în etapele finale ale procesului. Datele au fost comunicate pe 31 iulie de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Întrebat când vor primi primăriile care se amalgamează banii promiși pe cap de locuitor, secretarul general al Guvernului a declarat că aceste resurse le vor fi puse la dispoziție la începutul anului 2027. Detalii AICI. Pe 3 august, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că îi pare rău că există câteva zeci de primării care au refuzat amalgamarea voluntară și a vorbit despre pașii care urmează pentru acestea. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: