Максим Андреев, NewsMaker

De la începutul campaniei electorale, au fost depuse trei contestații la CEC

De la începutul campaniei electorale, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat trei constestații. În primul caz a fost vizat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar în alte două cazuri – Partidul Democrat din Moldova.

PUN VS PCRM-PSRM

Prima contestație a fost depusă de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” (PUN). Președintele formațiunii, Octavian Țîcu, a acuzat Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor că a folosit resurse administrative în campania electorală. Mai exact, reprezentanții formațiunii s-au referit la un material publicat pe 28 mai pe site-ul socialiștilor, în care se arată că mai mulți consilieri locali și primari îndeamnă alegătorii să voteze pentru concurentul electoral respectiv.

În context, PUN a solicitat CEC-ului să sancționeze Blocul PCRM-PSRM conform art. 75 din Codul Electoral (avertisment, anularea înregistrării grupului de inițiativă, proces contravențional, lipsirea de alocații de la bugetul de stat sau solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral).

De cealaltă parte, Blocul PCRM-PSRM a cerut CEC să respingă contestația pe motiv că este neîntemeiată și a argumentat că „aleșii locali în speță, fiind în primul rând cetățeni cu drepturi depline, nu au făcut nimic altceva decât s-au expus asupra unor evenimente cu tentă electorală în perioada alegerilor, acțiuni care nu pot fi interzise”.

Președintele CEC Dorin Cimil nu a acceptat contestația, pe motiv că, la momentul respectiv, actele depuse pentru înregistrarea PUN în cursa electorală erau în curs de examinare, iar formațiunea nu era în mod oficial concurent electoral, prin urmare, nu avea dreptul de a depune contestații.

PLDM VS PDM

A doua contestație a fost depusă la CEC de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Mai exact, primarul satului Măgdăcești, raionul Criuleni, Liuba Cojocaru, membră a Biroului Permanent Central al PLDM, s-a arătat nemulțumită de faptul că reprezentanții Partidului Democrat (PDM) au făcut uz de către imaginea și autoritarea sa în materialele promoționale ale formațiunii.

Secretarul general al PLDM Alexandru Fotescu a solicitat CEC să avertizeze PDM pentru încălcarea legislației electorale, să înlăture imaginea primarului de Măgdăcești din materialele promoționale, tipărite în număr de 100 de mii de exemplare, și să interzică distribuirea acestora.

În replică, președintele PDM Pavel Filip a argumentat că „PLDM nu are nici statut de alegător și nici statut de concurent electoral, repectiv nu este în drept să depună contestații”.

Președintele CEC Dorin Cimil a susținut punctul de vedere al președintelui PDM. În plus, acesta a menționat că, dacă primarul satului Măgdăcești, raionul Criuleni, consideră că i-a fost lezat dreptul în calitate de alegător, poate depune contestația din nume propriu.

Primarul de Măgdăcești VS PDM

Primarul satului Măgdăcești, raionul Criuleni Liuba Cojocaru a urmat îndemnul președintelui CEC Dorin Cimil și a depus o contestație din nume propriu. Aceasta a menționat că PLDM, formațiunea din care face parte, a decis să susțină Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la scrutinul parlamentar și s-a arătat nemulțumită de faptul că PDM îi folosește imaginea în materialele electorale.

De cealaltă parte, președintele PDM Pavel Filip a argumentat că „Primăria Măgdăcești nu are nici statut de alegător și nici statut de concurent electoral, respectiv, nu este în drept să depună contestații. Mai mult ca atât, acțiunile concurentului electoral se contestă în instanța de judecată fără contestarea prealabilă în organul electoral”.

Pe 4 iunie, președintele CEC Dorin Cimil a concluzionat că Liuba Cojocaru este în drept să se adreseze instanței de judecată, dacă consideră că utilizarea imaginii care o vizează îi lezează drepturile. De asemenea, conducerea organului electoral a menționat că va verifica corectitudinea reflectării cheltuielilor aferente tipăririi acestui material promoțional în cadrul raportului financiar pe care îl va prezenta partidul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Taxele vamale impuse de SUA intră în vigoare? Bloomberg: Trump nu consideră necesar prelungirea armistițiul tarifar

Președintele american Donald Trump nu consideră necesar să extindă armistițiul tarifar dincolo de termenul limită de 9 iulie, menționând că preferă, în schimb, să trimită țărilor o scrisoare care să stabilească direct tarifele pe care acestea vor trebui să le plătească.

„Nu cred că va fi nevoie. Aș putea, nu e nimic grav”, a spus Trump într-un interviu pentru Fox News, înregistrat vineri, citat de Bloomberg.

Comentariile lui Trump au urmat declarațiilor făcute în aceeași zi, când a spus că administrația poate face „tot ce vrea” cu termenul-limită – inclusiv să-l prelungească sau să-l reducă.

„Aș prefera să-l scurtez. Aș vrea doar să trimit tuturor scrisori: «Felicitări, veți plăti 25%»”, le-a spus el jurnaliștilor.

SUA ar putea să nu reușească să încheie acorduri până pe 9 iulie

Vineri, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat îndoiala în privința respectării termenelor pentru încheierea acordurilor. El a spus că țările vin la Washington „cu oferte foarte avantajoase”, dar nu toate pot fi finalizate până la data la care tarifele impuse de Trump pentru importuri vor intra în vigoare.

„Dacă reușim să semnăm 10 sau 12 dintre cele 18 acorduri importante (mai sunt în total 20 – n.r.), atunci cred că putem încheia negocierile până de Ziua Muncii”, a declarat Bessent într-un interviu.

Bloomberg precizează că deocamdată nu este clar cât de extinse vor fi acordurile comerciale pe care administrația speră să le semneze. De exemplu, acordul cu Marea Britanie, pe care Trump l-a lăudat ca fiind cuprinzător, încă are puncte critice nerezolvate. De asemenea, acordul recent semnat cu China lasă fără răspuns întrebări privind comerțul cu fentanil și accesul exportatorilor americani pe piața chineză.

Recent, Trump a sugerat că India este una dintre țările care ar putea fi aproape de un acord. Se menționează că o delegație de oficiali comerciali indieni a avut întâlniri cu autoritățile americane la Washington săptămâna trecută.

Tarifele lui Trump

Amintim că administrația Trump, în aprilie anul acesta, a introdus tarife de import împotriva majorității partenerilor comerciali ai SUA. Taxele variau între 10% și 49%.

S-a anunțat că pentru China tarifele vamale vor fi de 34%, pentru Uniunea Europeană – 20%, pentru Marea Britanie – 10%. Cele mai ridicate tarife au fost impuse Cambodgiei – 49%, Vietnamului – 46% și Sri Lankăi 44%. Tarifele vamale au afectat și Moldova – 31%, Kazahstanul – 27% și Ucraina – 10%. Federația Rusă nu s-a regăsit pe lista țărilor afectate de taxele vamale. Se menționa că tarifele vor intra în vigoare pe 9 aprilie. Ulterior, Trump a adăugat încă 50% pentru China, majorând astfel suma totală a taxelor vamale la 104%.

Totuși, Trump a anunțat ulterior o pauză de 90 de zile, până pe 9 iulie, pentru a permite încheierea unor acorduri comerciale. În același timp, tariful de bază de 10% a fost totuși aplicat.

Referindu-se la scrisori, Trump a anunțat că în curând guvernele străine le vor primi. În acestea vor fi precizate valorile tarifelor pe care țările respective vor trebui să le plătească pentru importul de bunuri în SUA. Se subliniază că este vorba despre acele state care nu vor încheia acorduri cu Washingtonul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: