Максим Андреев / NewsMaker

„Decizia instanței este una corectă și legală”. Stoianoglo, despre achitarea lui Platon în dosarul fraudei bancare

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, susține că decizia privind achitarea lui Veaceslav Platon în dosarul fraudei bancare este „una corectă și legală”. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unui live pe Facebook, luni, 14 iunie.

„Știu că în Republica Moldova sunt diferite sugestii referitor la achitarea domnului Platon, dar pot să vă spun cu toată responsabilitatea că dosarul penal în privința lui Platon a fost falsificat în totalitate. Din acest motiv, decizia instanței este una corectă și legală”, a spus Stoianoglo.

De asemenea, procurorul general a vorbit și despre evoluția investigațiilor pe subiectul fraudei bancare.

„Un lucru este cert. Deși investigarea fraudei bancare decurge greu, carul s-a urnit din loc și încep a fi înregistrate unele evoluții în acest sens. La investigarea fraudei bancare, la această etapă, practic nimeni nu conlucrează cu ancheta. Se exercită influență asupra celor implicați în procesul de investigație. Chiar și în asemenea condiții, ancheta continuă, ne mișcăm hotărâți și nu încetăm să adunăm probe pentru a demonstra implicarea unor persoane concrete în frauda bancară și pentru a le deferi cât mai curând justiției”, a mai spus Stoianoglo.

Precizăm că omul de afaceri Veaceslav Platon a fost achitat în dosarul fraudei bancare. O decizie în acest sens a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, luni, 14 iunie.

Pe 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 18 ani de închisoare. Pe 18 decembrie 2017, Curtea de Apel a menținut sentința. Curtea Supremă de Justiție de două ori a menținut-o. Ultima oară, o decizie în acest sens a fost luată de CSJ la începutul lui mai 2020.

Pe 18 mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo l-a numit pe Vladimir Plahotniuc beneficiarul principal al „jafului secolului”. Tot atunci, procurorii au ajuns la concluzia că dosarul lui Veaceslav Platon, în care acesta a fost condamnat la 18 ani privațiune de libertate, a fost unul fabricat.

În octombrie 2020, Judecătoria Chișinău a admis demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, privind inițierea procesului de revizuire a dosarului penal, în care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

Revizuirea dosarului a durat aproximativ 10 luni. În acest timp, peste 30 de martori au fost audiați. La ședința de judecată din 28 mai, procurorul Elena Ceruța a anunțat că renunță la capetele de acuzare împotriva lui Platon. Ea a spus că în timpul reexaminări dosarului s-a constat că Platon nu este vinovat.

Sentința motivată va fi anunțată pe 2 iulie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: