Максим Андреев / NewsMaker

„Decizia instanței este una corectă și legală”. Stoianoglo, despre achitarea lui Platon în dosarul fraudei bancare

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, susține că decizia privind achitarea lui Veaceslav Platon în dosarul fraudei bancare este „una corectă și legală”. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unui live pe Facebook, luni, 14 iunie.

„Știu că în Republica Moldova sunt diferite sugestii referitor la achitarea domnului Platon, dar pot să vă spun cu toată responsabilitatea că dosarul penal în privința lui Platon a fost falsificat în totalitate. Din acest motiv, decizia instanței este una corectă și legală”, a spus Stoianoglo.

De asemenea, procurorul general a vorbit și despre evoluția investigațiilor pe subiectul fraudei bancare.

„Un lucru este cert. Deși investigarea fraudei bancare decurge greu, carul s-a urnit din loc și încep a fi înregistrate unele evoluții în acest sens. La investigarea fraudei bancare, la această etapă, practic nimeni nu conlucrează cu ancheta. Se exercită influență asupra celor implicați în procesul de investigație. Chiar și în asemenea condiții, ancheta continuă, ne mișcăm hotărâți și nu încetăm să adunăm probe pentru a demonstra implicarea unor persoane concrete în frauda bancară și pentru a le deferi cât mai curând justiției”, a mai spus Stoianoglo.

Precizăm că omul de afaceri Veaceslav Platon a fost achitat în dosarul fraudei bancare. O decizie în acest sens a fost luată de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, luni, 14 iunie.

Pe 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 18 ani de închisoare. Pe 18 decembrie 2017, Curtea de Apel a menținut sentința. Curtea Supremă de Justiție de două ori a menținut-o. Ultima oară, o decizie în acest sens a fost luată de CSJ la începutul lui mai 2020.

Pe 18 mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo l-a numit pe Vladimir Plahotniuc beneficiarul principal al „jafului secolului”. Tot atunci, procurorii au ajuns la concluzia că dosarul lui Veaceslav Platon, în care acesta a fost condamnat la 18 ani privațiune de libertate, a fost unul fabricat.

În octombrie 2020, Judecătoria Chișinău a admis demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, privind inițierea procesului de revizuire a dosarului penal, în care Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

Revizuirea dosarului a durat aproximativ 10 luni. În acest timp, peste 30 de martori au fost audiați. La ședința de judecată din 28 mai, procurorul Elena Ceruța a anunțat că renunță la capetele de acuzare împotriva lui Platon. Ea a spus că în timpul reexaminări dosarului s-a constat că Platon nu este vinovat.

Sentința motivată va fi anunțată pe 2 iulie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: