Consiliul Suprem de Securitate (CSS), al cărui președinte este șefa statului Maia Sandu, ar putea deveni „organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale” și ar putea avea „competențe executive și de control”. Deciziile sale să devină obligatorii, iar „neexecutarea sau obstrucționarea în orice alt mod a deciziilor” să fie sancționată penal – cu amendă sau închisoare. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege care urmează a fi supus consultărilor publice de către deputatul PAS Lilian Carp. Menționăm că, în prezent, CSS este un organ consultativ.
Pe 7 mai, la Parlament, au loc consultări publice. Potrivit unui anunț al Parlamentului, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, va supune consultărilor publice intenția de a înregistra, inclusiv, un proiect de lege privind securitatea națională a Republicii Moldova și de modificare a unor acte normative.
Ce conține proiectul
„Consiliul Suprem de Securitate este organul central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, instituit de președintele Republicii Moldova, având competențe executive și de control asupra autorităților și instituțiilor publice responsabile și/sau implicate în asigurarea securității naționale. Consiliul funcționează ca autoritate centrală în domeniul securității naționale, iar deciziile sale sunt obligatorii pentru toate instituțiile și autoritățile publice„
În același document se menționează că „autorităţile publice centrale, precum şi cele subordonate Guvernului, structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă, dar şi autoritățile publice autonome sunt obligate să furnizeze, la solicitare sau din oficiu, orice date şi informaţii, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, care vizează securitatea naţională, în vederea utilizării lor pentru elaborarea deciziilor Consiliului”.
„Refuzul autorităţilor de a furniza datele solicitate de către Consiliu poate fi contestat în instanța de judecată, în condiţiile legii. Consiliu este în drept să inițieze proceduri legale împotriva celor care se sustrag de la solicitările dispuse de Consiliu. Neexecutarea sau obstrucționarea deciziilor Consiliului constituie infracțiune și se sancționează conform art. 3523 din Codul penal nr. 985/2002”, se mai comunică în proiect.
Se mai precizează că „în scopul asigurării eficienței deciziilor sale, Consiliul poate solicita instituțiilor statului și sectorului privat să adopte măsuri suplimentare pentru asigurarea securității naționale, inclusiv în domeniile justiției, economic, energetic, financiar și al infrastructurii critice”.
Document prevede și modificarea Codului penal al Republicii Moldova, cu completarea unui articol. Potrivit documentului, încălcarea deciziilor CSS ar putea fi pedepsită cu amendă între 27.500 și 47.600 de lei sau cu închisoare de până la un an, însoțită de interdicția de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de până la un an. Dacă faptele au loc în timpul stării de asediu, de război sau în situații de criză, pedeapsa va fi închisoarea între 2 și 5 ani, cu interdicția de a ocupa funcții pe o perioadă similară.
Menționăm că șefa statului, Maia Sandu, este președintele Consiliului Suprem de Securitate. În prezent, Consiliul este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor și a altor autorități administrative centrale în domeniul asigurării securității și apărării naționale și prezintă președintelui Republicii Moldova recomandări privind problemele de politică internă și externă a statului. Totodată, acesta analizează amenințările și riscurile la adresa securității și apărării naționale și elaborează propuneri pentru prevenirea și combaterea acestora.
