Nokta.md

Deputații găgăuzi îi cer noului bașcan și lui Șor să nu facă presiuni asupra Adunării Populare

Un grup de deputați din cadrul Adunării Populare a Găgăuziei i-a cerut noii guvernatoare a regiunii, Evghenia Guțul, să înceteze presiunile asupra membrilor instituției pentru ca aceștia să aprobe noua componență a Comitetului Executiv al Găgăuziei. Declarațiile au fost făcute, pe 1 august, în cadrul unui briefing de presă, scrie Nokta.

„Protestul este un element de presiune și amenințări”

Vicepreședintele Adunării, Gheorghe Leiciu, a criticat organizarea mitingului „șoriților” în cadrul ședinței Adunării Populare din Găgăuzia din 28 iulie.

„Susținătorii motivați material de partidul neconstituțional „ȘOR” au cerut de la Adunarea Populară aprobarea imediată a componenței Comitetului Executiv, a cărui listă a fost anunțată cu o zi înainte de Ilan Șor de pe un ecran. Subliniez, nu de guvernator, ci de Șor, care nu îndeplinește cerințele Codului [Găgăuziei]”, a spus Leiciu .

Deputatul Nicolae Ormanji a spus că protestul a fost condus de oameni din echipa Guțul, iar protestatarii au fost „interesați material”. Deputatul Nicolae Ivanciuc a adăugat că protestatarii au spus că li s-a plătit câte 500 de lei fiecare pentru a „veni și striga”.

„A fost o persoană care a organizat și a ajutat mulțimea. El pretinde o poziție înaltă în Comitetul Executiv. Este inacceptabil. Și se pune întrebarea despre sănătatea morală și psihologică a acestei persoane”, a spus Ivanciuc.

Deputatul Alexandr Tarnavschii a subliniat că Adunarea Populară nu restrânge dreptul oamenilor la libertatea de exprimare.

„Sunt sigur că ceea ce s-a întâmplat vineri nu a fost autorizat de lege. (…) Acel protest spontan este un element de presiune și amenințări asupra deputaților Adunării Populare”, a spus Tarnavschii.

Probabil, deputatul se referă la prevederea legii, potrivit căreia organizatorii protestelor trebuie să anunțe primăria despre desfășurarea protestului, dar și când și unde acesta va avea loc.

Deputatul Ormanji s-a adresat protestatarilor și le-a cerut să se comporte „corect” și în conformitate cu legea.

„Nu transformați Găgăuzia noastră într-un câmp de confruntări între membrii de partid”, a spus Ormanji.

Încălcarea legii și a procedurilor

Leiciu a explicat că problema nu poate fi inclusă pe ordinea de zi, întrucât componența Comitetului Executiv trebuie mai întâi aprobată de comisiile Adunării Populare a Găgăuziei, iar abia după aceea este luată în considerare în ședință.

„Prin intimidări, amenințări, șantaj, insulte, au încercat să-i convingă pe deputați să ia o decizie evident ilegală”, a continuat deputatul.

El a adăugat că deputații vor coopera cu bașcanul, dar numai „în interesul poporului găgăuz și conform legii”.

„Infractorul reprezintă Comitetul Executiv – acesta este suprarealism”

Tarnavschi a amintit că Comitetul Executiv a fost reprezentat de oligarhul fugar Ilan Șor, care a fost găsit vinovat de fraudă și spălare de bani și condamnat la 15 ani de închisoare.

„Dacă noi, deputații care suntem aleși pentru a respecta legea, nu o respectăm noi înșine, atunci ce vom cere alegătorilor noștri? Justiția națională a fost complet ignorată când condamnatul ne-a prezentat componența Comitetului Executiv. Acesta este un fel de suprarealism în secolul 21 într-o entitate autonomă democratică și juridică. Asemenea trăsături duc la izolarea în continuare a Găgăuziei. (…) Găgăuzia nu este teritoriul lui Șor”, a spus Tarnavschi și a remarcat că niciun reprezentant internațional nu a felicitat-o încă pe Guțul pentru preluarea mandatului.

Declarația a fost susținută de o „majoritate absolută” a deputaților

Leiciu susține că prin acest briefing exprimă părerea majorității, dar nu a enumerat care dintre deputați au susținut aceste declarații.

„Acțiunile de care dă dovadă noua conducere sunt inacceptabile. Ele duc la o complicare a situației socio-politice din Găgăuzia și amenință însăși securitatea autonomiei. Aș dori să le reamintesc tuturor că Găgăuzia nu este o celulă a partidului Șor sau a vreunei alte structuri de partid. Găgăuzia a fost creată și va exista în interesul poporului găgăuz, pentru a satisface nevoile lor politice, economice, sociale, culturale, și nu nevoile indivizilor care sunt în conflict cu legea”, a subliniat Leiciu.

La briefind au participat: Alexandr Tarnavschii, Gheorghie Leiciu, Mihail Jelezoglo, Nicolae Ormanji, Nicolae Ivanciuk și Nicolae Raea.

Deputatul Mihail Jelezoglo a spus că nu va vota pentru componența Comitetului Executiv propus de Șor, deoarece aceasta nu este corespunde legilor Găgăuziei.

„Cerința de a cunoaște limba nu este doar o cerință legală, este un drept moral al poporului nostru, care a fost câștigat în anii 90 pentru a păstra limba și poporul”, a spus Jelezoglo.

Alexandr Tarnavschii. Foto: Nokta.md
Gheorghie Leiciu. Foto: Nokta.md
Mihail Jelezoglo. Foto: Nokta.md
Nicolae Ormanji. Foto: Nokta.md
Nicolae Ivanciuk. Foto: Nokta.md
Nicolae Raea. Foto: Nokta.md

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bri.gov.md

Doar 1,3% dintre romii din Moldova au studii superioare. Maia Sandu, de Ziua Internațională a Romilor: „Încă există provocări”

Republica Moldova marchează astăzi, 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor. Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de felicitare comunității rome din țară și a subliniat că, în pofida progreselor înregistrate, aceasta continuă să se confrunte cu provocări semnificative. Datele Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) arată că romii sunt expuși unui nivel ridicat de prejudecată și întâmpină obstacole în accesul la educație, servicii medicale și venituri.

Maia Sandu le-a urat cetățenilor de etnie romă sănătate și realizări și a subliniat că Ziua Internațională a Romilor cheamă la conștientizarea faptului că „respectul pentru demnitatea fiecăruia stă la temelia unei societăți drepte și prospere”.

Știm că încă există provocări – de la accesul la educație și locuri de muncă, până la prejudecăți care limitează oportunitățile romilor. Dar Moldova merge înainte atunci când alege să fie unită. Progresele pe care le-am făcut împreună arată că schimbarea este posibilă atunci când creăm punți între comunități și acționăm solidar. Iar prin cunoaștere și deschidere, învățăm cu toții să apreciem cultura romă ca parte valoroasă a patrimoniului nostru comun”, a adăugat șefa statului.

Între timp, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a publicat o analiză care scoate în evidență inegalitățile cu care se confruntă cetățenii romi din Republica Moldova. Potrivit materialului, discrepanțele se manifestă în:

  • Educație. Doar 1,3% dintre persoanele de etnie romă au absolvit studii superioare;
  • Situația economică. În 2025, 75% dintre romi au declarat că o cheltuială neprevăzută de doar 230 lei pentru medicamente le-ar cauza dificultăți majore, iar 36% nu ar avea deloc acești bani;
  • Sănătate. Peste 50% dintre persoanele de etnie romă nu au accesat servicii medicale în situații urgente, motivul principal fiind lipsa resurselor financiare pentru transport și consultații;
  • Accesul la utilități. Doar 37,5% dintre gospodăriile rome sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, față de 72% în rândul populației non-rome;
  • Nivelul de prejudecată. 53,7% din populația generală nu ar accepta o persoană romă ca membru al familiei, iar 41,6% nu ar accepta-o ca prieten;
  • Nivelul de participare la viața publică, care rămâne scăzut, ajungând doar la 7,2%.

CPD a venit și cu un set de măsuri care ar trebui implementate de autorități pentru a îmbunătăți situația. Astfel, organizația propune:

  • Acordarea de reduceri la impozitul pe venit sau scutiri parțiale de contribuții sociale pentru companiile care angajează persoane din comunitatea romă;
  • Crearea unor programe specifice de alfabetizare, competențe digitale și antreprenoriat;
  • Simplificarea cadrului legal și scutirea de taxe pentru înregistrarea locuințelor, oferind astfel
    stabilitate juridică și acces la servicii publice;
  • Introducerea „cotelor de incluziune” în Codul Electoral pentru a asigura prezența minorităților în structurile decizionale;
  • Modificarea Codului Contravențional pentru a sancționa discursul de ură și în afara campaniilor electoral;
  • Revizuirea salariilor și extinderea rețelei de mediatori.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: