Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Despre suspendarea lui Stoianoglo nu poate fi vorba. Reacția Procuraturii și a CSP la solicitarea Ingăi Grigoriu

Consiliul Superior al Procurorilor a confirmat informația NM despre faptul că deputata Platformei DA Inga Grigoriu a solicitat suspendarea din funcție a procurorului general Alexandr Stoianoglo, din cauza „investigației” publicate la începutul lui aprilie în presa ucraineană. Reprezentanții CSP au precizat că au primit nu un demers, ci o scrisoare. Aceasta a fost transmisă în adresa Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), care deja investighează informațiile publicate în mass media din țara vecină. La rândul lor, reprezentanții Procuraturii Generale au menționat că tentativele de înlăturare a conducerii instituției s-au intensificat. 

Pe 12 martie, NM a scris, cu trimitere la propriile surse, că Grigoriu a solicitat suspendarea lui Stoianoglo pe durata verificării informației din „investigația jurnalistică” publicată de un portal ucrainean. Pe 13 aprilie, CSP a confirmat informația privind adresarea deputatei Platformei DA. Membrul CSP Inga Furtună a precizat că este vorba despre o scrisoare, care a fost remisă în adresa PCCOCS.

Furtună a precizat că Inga Grigoriu a solicitat numirea unui procuror care să verifice dacă soția lui Stoianoglo a devenit beneficiara a două companii care ar aparține lui Veaceslav Platon. Aceasta a subliniat că PCCOCS efectuează propria anchetă și verifică „investigația jurnalistică” publicată de presa ucraineană.

De asemenea, Furtună a relatat că, la această etapă, nu poate fi vorba despre suspendarea lui Stoianoglo. Potrivit legii, un procuror poate fi suspendat din funcția doar dacă pe numele său a fost inițiat un dosar penal.

Pe 13 aprilie, PG a publicat un comunicat de presă privind solicitarea Ingăi Grigoriu: „Deputatul își întemeiază cerințele printr-o pseudo-investigație jurnalistică, publicată recent pe un portal din Ucraina, în care se operează cu date false pentru a acredita ideea că familia procurorului general ar avea tangențe cu anumite companii afiliate lui Veaceslav Platon”.

Reprezentanții PG au reiterat că pretinsele investigații jurnalistice fac deja obiectul unei cauze penale instrumentate de PCCOCS sub aspectul amestecului în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală, în interesele unei organizații criminale, detalii pe marginea dosarului fiind disponibile în comunicatul din 9 aprilie 2021.

„Ținem să atragem atenția publicului asupra intensității și cercului de persoane cointeresate în denigrarea și înlăturarea conducerii Procuraturii Generale, precum și în compromiterea anchetei pe dosarele de rezonanță. Or, având grave carențe în materie de cunoaștere a dreptului și a normelor procesual-penale, deputatul Grigoriu își asumă acțiuni, din care se poate deduce că fie acționează din necunoaștere, fie este consiliată și ghidată de persoane care reprezintă anumite grupuri de interese și categoric nu-și doresc evoluția anchetelor într-un format necontrolat de ei”, au menționat reprezentanții PG.

***

În investigația respectivă se arată că Platon l-ar fi plătit cu $5,5 mln pe Stoianoglo pentru eliberarea sa. Informațiile fac trimitere la declarațiile din 6 ianuarie 2021 ale șefului suspendat al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari, care a declarat că Platon a trecut pe numele soției lui Stoianoglo două companii care dețineau acțiuni Moldindconbank (MICB). În aceeași zi, Platon a declarat că schimbările ar fi fost efectuate fără știrea sa, iar companiile respective nu au nicio activitate economică. În „investigație”, jurnaliștii au confirmat că MICB a anulat acțiunile care aparțineau celor două companii. Suma totală a acțiunilor anulate este de $10 mln, însă Banca Națională trebuie să le returneze $5,5 mln. Aceste active sunt, în prezent, arestate în cadrul unuia dintre dosarele penale pe numele lui Platon. Portalul respectiv susține că Platon ar încerca, prin instanța de judecată, să deblocheze activele.

După câteva ore de la publicarea informațiilor respective, traducerea integrală a „investigației” a fost publicată de un portal moldovenesc, cunoscut pentru scurgerile de informații din cercurile procurorilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: