Maia Sandu

Din China până în SUA. Ce scrie presa internațională despre victoria Maiei Sandu la alegeri

Victoria Maiei Sandu în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova a fost un subiect de știre reflectat pe larg în presa internațională. Redacții din toate lumea, din SUA până în China, au scris despre acest eveniement.

Publicația americană notorie Politico a reflectat victoria Maiei Sandu într-un material intitulat „Președintele pro-UE al Moldovei, în drum spre a fi reales”.

screenshot

CNN a publicat un articol în care a subliniat că alegerile prezidențiale au fost marcate de un scandal de corupere electorală și afirmații privind interferență rusească.

Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, a câștigat un al doilea mandat într-un tur de scrutin prezidențial crucial împotriva unui adversar pritenos Rusiei, într-o cursă care a fost umbrită de afirmații privind interferența Rusiei, fraudă electorală și intimidare în țara-candidat la aderarea la Uniunea Europeană”, se arată în material.

screenshot

Iar ziarul The New York Times a scris că scrutinul prezidențial din Republica Moldova a fost un „test critic” al direcției statului, care a fost urmărit îndeaproape de SUA, UE și Rusia.

Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost realeasă duminică în urma unui tur de scrutin cu miză mare în fosta republică sovietică împotriva unui candidat rival pe care l-a denunțat drept „omul Moscovei”. Votul – care a avut loc la o săptămână după ce un scrutin contestat din Georgia, un alt fost teritoriu sovietic, a adus victoria partidului aflat la guvernare, cu orientare spre Moscova – a fost urmărit îndeaproape de Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia ca un test critic al direcției Moldovei”, se menționează în articolul The New York Times.

screenshot

Presa din Franța a reflectat, de asemenea, alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. De exemplu, RFI a scris un material pe care l-a intitulat „Președintele pro-european Maia Sandu: forță pentru schimbare în Moldova”.

screenshot

Iar publicația BBC, cu sediul în Marea Britanie, a publicat un articol în care a reflectat victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale în contextul mituirii alegătorilor de către oligarhul Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia.

screenshot

Un unghi de abordare asemănător al subiectului au folosit, de asemenea, BBC Russian și  The Kyiv Independent.

screenshot
screenshot

La rândul său, The Times of India a scris despre realegerea Maiei Sandu în funcția de președinte subliniind însemnătatea evenimentului pentru vectorul extern al Republicii Moldova. „Victoria este văzută ca un mandat pentru integrarea în UE”, a menționat publicația indiană.

screenshot

Iar South China Morning Post, ziar chinezesc, a scris un material în care a descris alegerile prezidențiale ca fiind „cruciale” pentru Republica Modova, stat-candidat la aderarea la UE.

screenshot

Precizăm că, pe 3 noiembrie, a avut loc turul II al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Potrivit rezultatelor preliminare, Maia Sandu a obținut 55,41% din sufragii, iar contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo – 44,59%. Victoria în alegeri i-a asigurat Maiei Sandu al doilea mandat consecutiv de președinte.

Alegerile prezidențiale, precum și referendumul constituțional din 20 octombrie, s-au desfășurat pe fundalul unui scandal de corupere electorală orchestrată de organizația criminală a lui Ilan Șor, vizând influențarea rezultatelor scrutinelor. Conform anchetei, organizația „Șor” a mobilizat peste 130 000 de persoane pentru a influența votul, folosind fonduri de la PSB Bank, o bancă sancționată internațional. Procurorii estimează că numărul celor implicați ar putea depăși 300 000 la finalul anchetei, iar până acum au fost identificați 39 de milioane de dolari care au circulat prin rețea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: