parlament.md

Directorul SIS își propune să pună punct scurgerilor de informații pe Telegram

Nou șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandru Musteață a vorbit în runda de întrebări-răspunsuri din parlament despre acțiunile pe care le va întreprinde în lupta cu corupția, finanțarea ilegală a partidelor și întărirea capacității de contraspionaj. Acesta a mai menționat că trebuie revizuit conceptul de „secret de stat”, pentru a se evita scurgerile de informații pe canalele de Telegram.

Despre finanțarea ilegală a partidelor

Orice finanțare ilegală este interzisă de lege. Orice e interzis de lege este un pericol la adresa securității. Când vine vorba despre partide politice, finanțarea ilegală este un risc sporit, pentru că se manifestă o posibilă influență externă, care trebuie analizată foarte atent. Rolul SIS-ului este destul de limitat, sunt alte organe competente, există Comisia Electorală Centrală. SIS colectează date, le analizează și prezintă factorilor de decizie pentru acțiuni ulterioare”, a declarat noul șef al SIS.

Deputatul PAS Dumitru Alaiba a menționat că unul dintre pericolele majore în adresa securității naționale este corupția politicienilor și a funcționarilor, care cedează interesele naționale în favoarea unui stat străin. Acesta l-a întrebat pe Musteață ce acțiuni intenționează să adopte în viitorul apropiat, pentru a proteja și asigura siguranța cetățenilor.

Despre lupta cu corupția din instituțiile publice

„Corupția este un sector de care m-am ocupat timp de 10 luni, fiind în funcția de consilier al doamnei prim-ministru. Asta am spus mereu: este unul dintre pericolele la adresa securității naționale. Și nu doar în SIS, MAI și Ministerul Apărării, dar în întregul sistem guvernamental, financiar-bancar. Subminează activitatea statului, reziliența, forțele interne… Acțiunile imediate: se lucrează intens pe implicarea mai multor instituții. SIS nu este principala instituție care acționează în această direcție, este CNA, Procuratura Anticorupție. (…) Voi lucra intens cu toate instituțiile statului pentru a curma orice acțiuni de corupție despre care vom cunoaște”, a răspuns Musteață.

Deputatul PAS Dan Perciun l-a întrebat pe Alexandru Musteață ce măsuri ar trebui intreprinse pentru a consolida capacitatea de contraspionaj și identificare a eventualilor agenți străini.

Lupta cu scurgerile de informații pe Telegram

SIS trebuie să fortifice activitatea de contraspionaj. Din activitatea anterioară pot spune că trebuie: 1. să fortificăm resursele umane – mai multe persoane implicate în direcția contrainformații; 2. motivarea lor, acel pachet social + salarizarea trebuie revizuite, ca să fie mai puțin vulnerabili față de recrutarea de alte țări, pentru a acționa împotriva noastră; 3. trebuie să revizuim ceea ce înseamnă „secret de stat”, pentru ca informația care circulă între instituții să fie protejată la justa valoare și acțiunile întreprinse să nu apară pe anumite canale de Telegram, înainte să se realizeze”, a precizat Alexandru Musteață.

Amintim că candidatura lui Alexandru Musteață la funcția de director al SIS a fost aprobată cu votul a 54 de deputați. Anterior, el a deținut funcția de consilier al premierului Natalia Gavrilița și membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Acesta a recunoscut că deține și cetățenia altui stat.

Detalii despre CV-ul și averea lui Musteață – AICI.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Circa 20 800 de persoane au obținut cetățenia Republicii Moldova în ultimii 3 ani

În ultimii trei ani, aproape 20 800 de persoane au dobândit cetățenia Republicii Moldova, iar jumătate dintre acestea au obținut-o în 2024. Datele au fost furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP) pentru IPN.

Potrivit ASP, 10 227 de persoane au obținut cetățenia moldovenească în 2024, față de 6 093 în 2023 și 4 454 în 2022. Tot în 2024, aproximativ 4 500 de solicitanți au primit pașaportul Republicii Moldova.

Cei mai mulți solicitanți sunt cetățeni ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus, precum și persoane cu statut juridic nedeterminat.

În perioada 2023–2025, 1 029 de cereri de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova au fost respinse. Printre motivele invocate se numără neconformități în documente, nerespectarea condițiilor legale sau lipsa remedierii la timp a deficiențelor constatate în dosare.

De asemenea, unele persoane și-au retras voluntar cererile, solicitând încetarea procesului de examinare. Au existat și cazuri în care au fost depuse documente a căror proveniență nu a putut fi confirmată, fapt stabilit în urma verificărilor realizate împreună cu autoritățile competente din alte state.

ASP subliniază că, în contextul regional actual și al războiului din Ucraina, verificările privind autenticitatea documentelor și respectarea condițiilor legale au fost intensificate. Măsurile sunt aplicate pentru prevenirea fraudelor și pentru asigurarea corectitudinii procesului de dobândire a cetățeniei.

Totodată, în ultimii trei ani, 1 379 de persoane au renunțat la cetățenia Republicii Moldova. Cele mai frecvente motive invocate sunt dobândirea cetățeniei unui alt stat care nu permite dubla cetățenie sau impune restricții, precum și cerințele legale sau profesionale pentru accesul la funcții publice, cariere militare sau alte domenii ce impun cetățenia exclusivă a statului de domiciliu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: