Colaj NM

(DOC) A fost constituită comisia pentru elaborarea strategiei securității naționale. Cine face parte din ea?

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a semnat decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea strategiei securității naționale. Potrivit documentului, președintele comisiei este Dorin Recean, consilierul șefei statului în domeniul apărării și securității naționale. Din componența noii structuri mai fac parte miniștri, un deputat, directorul SIS, dar și persoane cu funcții de conducere în ONG-uri.

Comisia va avea propriul regulament, iar scopul structurii va fi efectuarea analizei sectorului de securitate și elaborarea proiectului Strategiei securității naționale. De asemenea, vor fi create grupuri de lucru interdepartamentale și vor fi antrenați experți din cadrul ONG-urilor, care să ofere asistență.

Din componența comisiei fac parte:

– Dorin Recean, președintele comisiei (consilierul președintei Maia Sandu în domeniul apărării și securității naționale, ex-ministru de interne);

– Ștefan Țibuleac, secretarul comisiei (șef al Serviciului Consiliului Suprem de Securitate al Aparatului președintelui R.Moldova);

– Lilian Carp (deputat PAS, președinte Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică din Parlament);

– Oleg Serebrean (vicepremier pentru Reintegrare);

– Iurie Țurcanu (vicepremier pentru Digitalizare);

– Andrei Spînu (vicepremier, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale);

– Nicu Popescu (vicepremier, ministru al afacerilor externe și integrării europene);

– Dumitru Budianschi (ministru al finanțelor);

– Dumitru Alaiba (ministru al economiei);

– Sergiu Litvinenco (ministru al justiției);

– Vladimir Bolea (ministru al agriculturii și industriei alimentare);

– Ala Nemerenco (ministru al sănătății);

– Anatolie Nosatîi (ministru al apărării);

– Ana Revenco (ministru de interne);

– Anatolie Topală (ministru al educației);

– Sergiu Prodan (ministru al culturii);

– Rodica Iordanov (ministru al mediului);

– Marcel Spatari (ministru al muncii și protecției sociale);

– Alexandru Musteață (director al Serviciului de Informații și Securitate);

– Cristina Gherasimov (secretar general al Aparatului președintelui R. Moldova);

– Veaceslav Negruța (consilier prezidențial în domeniul economic);

– Adrian Băluțel (secretar de stat al Cancelariei de Stat);

– Iulian Groza (director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene);

– Natalia Albu (director executiv al Asociației Obștești „Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare);

– Petru Macovei (director executiv al Asociației Obștești „Asociația Presei Independente”);

– Valeriu Pașa (președinte al Asociației Obștești „Comunitatea pentru advocacy și politici publice WatchDog.MD”).

Decretul a fost semnat de șefa statului pe 29 noiembrie 2022 și publicat pe 6 decembrie. Documentul intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

„Alternativa” vrea reguli noi pentru presa din Moldova. Reacția Consiliului Audiovizualului: „O presiune”

Fracțiunea parlamentară „Alternativa” propune modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și unul dintre liderii blocului, acuză Consiliul Audiovizualului (CA) de partizanat politic și decizii părtinitoare. Potrivit deputatului, inițiativa legislativă propusă ar urma să asigure depolitizarea instituției și crearea unui spațiu mediatic „liber de control politic”. De cealaltă parte, CA respinge acuzațiile și califică inițiativa drept „o tentativă de presiune asupra autorității naționale de reglementare”.

„Actualul cadru legislativ, adoptat prin legea 2021 din 2025, a ignorat recomandările Consiliului Europei. În consecință astăzi, Consiliul Audiovizualului a devenit o instituție subordonat politic, majoritatea membrilor sunt desemnați pe crtierii de loialitate, nu de competență. Rezultatul: decizii părtinitoare, pluralism mediatic mimat, presă controlată și cetățeni lipsiți de o informare corectă și echilibrată”, a declarat Alexandr Stoianoglo, deputat „Alternativa”.

Prin inițiativa legislativă înaintată în Parlament, fracțiunea „Alternativa” propune extinderea componenței Consiliului Audiovizualului de la 7 la 9 membri, dintre care 5 să fie desemnați de societatea civilă – față de 2, în prezent. Totodată, formațiunea cere crearea unei comisii parlamentare speciale pentru selectarea și desemnarea membrilor CA, în care să fie reprezentate toate fracțiunile, inclusiv opoziția. În același context, „Alternativa” propune abrogarea modificărilor aduse la începutul anului curent Codului serviciilor media audiovizuale și introducerea unui mecanism de „reînnoire treptată” a componenței Consiliului.

„Propunem o lege care le dă microfonul cetățenilor, un CA liber, profesionist, reprezentativ, care nu tace când putereea greșește, dar vorbește în numele oamenilor”, a mai declarat Stoianoglo.

Contactați pentru un comentariu, reprezentanții Consiliului Audiovizualului au calificat acuzațiile deputaților „Alternativa” ca fiind „absolut nefondate”.

„Nu sunt nimic altceva decât o presiune la adresa autorității naționale de reglementare a audiovizualului. De altfel, Raportul anual de Extindere al Comisiei Europene pentru 2025, prezentat pe 04 noiembrie curent, face referire la prestația Consiliului Audiovizualului și precizează că instituția a continuat să aplice prevederile Codului Serviciilor Media Audiovizualului într-un mod consecvent și robust”, a precizat CA pentru NewsMaker.

Amintim, Parlamentul a modificat Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, ultima oară, în iulie, curent. Documentul prevede reguli mai stricte pentru furnizorii de servicii media, inclusiv extinderea controlului asupra conținutului difuzat în mediul online. Printre schimbări se numără și modul de numire a conducerii radiodifuzorului public, dar și noi definiții pentru termeni sensibili precum „dezinformare” și „discurs instigator la ură”.

În prezent, Consiliul Audiovizualului este format din 7 membri: 3 desemnați de fracțiunile parlamentare, 1 de președintele țării, 1 de Guvern și 2 de societatea civilă. Membrii sunt numiți prin hotărâre a Parlamentului, pentru un singur mandat de 6 ani. Potrivit legii, aceștia nu reprezintă entitatea care i-a propus și trebuie să-și exercite atribuțiile în mod independent, conform legislației, fiind liberi de influența oricăror autorități publice sau entități private.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: