Noul șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) este Alexandru Musteață. Până în prezent, Musteață a fost consilier al premierului Natalia Gavrilița. Candidatura sa a fost susținută de 54 de deputați, în ședința din 2 iunie.
Așa cum a scris NM anterior, Alexandru Musteață a fost numit în funcția de șef al SIS. Numele său a fost dezvăluit oficial abia în ședința plenară din 2 iunie, după întrunirea Comisiei juridice, numiri și imunități.
Cine este Alexandru Musteață?
Alexandru Musteață are 34 de ani. Până în prezent, acesta a deținut funcția de consilier al premierului Natalia Gavrilița. Înainte de a prelua această funcție, a fost membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC).
Studii:
1 septembrie 2020 – 18 iunie 2021 – Master în științe politice, specializarea: Politică și guvernare europeană – Colegiul Europei, Bruges, Belgia;
septembrie 2011 – iunie 2013 – Master în științe politice, specializarea: Securitate națională – Universitatea Academiei de Științe a Moldovei;
septembrie 2007 – iunie 2010 – Licențiat în științe politice, specializarea: studii europene – Universitatea ”Perspectiva-INT”, Moldova;
1 octombrie 2018 – 24 decembrie 2018 – Program avansat in domeniul economiei și drept european – Riga Graduate School of Law, Letonia.
Activitate:
26 decembrie 2018 – 31 iulie 2020 – Chișinău, Moldova, Director, Departamentul buna guvernare – Fundația SOROS – Moldova;
1 ianuarie 2017 – 25 decembrie 2018 – Chișinău, Moldova, Director de proiect – Fundația SOROS – Moldova;
14 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2016 – Chișinău, Moldova, Coordonator de programe – Fundația SOROS – Moldova;
1 octombrie 2010 – 31 decembrie 2012 – Chișinău, Moldova, Secretar general – Consiliul Național al Tineretului din Moldova;
1 mai 2010 – 31 octombrie 2012 – Chișinău, Moldova, expert afiliat – Centrul de Informare și Documentare privind NATO în Republica Moldova;
1 februarie 2009 – 31 mai 2010 – Chișinău, Moldova, manager proiect – Consiliul Național al Tineretului din Moldova.
Avere
Potrivit celei mai recente declarației de avere și interese personale, Musteață deține un autoturism Renault Laguna fabricat în 2012, estimat la 81 mii de lei. El a declarat și un apartament cumpărat în 2012, cu suprafața de 44 m2, estimat la 264 mii de lei, care însă nu este înregistrat pe numele său. Are cinci conturi bancare, cea mai mare sumă fiind de 8156 lei.
Venituri
Pe parcursul anului 2021, a obținut un salariu de peste 111 mii de lei în calitate de membru al CEC și 46 mii de lei – salariu de la Guvern. De asemenea, a beneficiat de mici sume pentru servicii de consultanță și de o bursă de studii de peste 9800 de euro din partea Colegiului Europei.
De asemenea, Alexandru Musteață este membru al Consiliului de Administrație al S.A. „Metalferos”, de unde a beneficiat de o indemnizație de circa 3500 de lei, în 2021.
Interese
Este membru fondator al Asociației „FORUMUL DE COOPERARE ANTREPRENORIALĂ” din București și a deținut funcția de președinte al Clubului Rotary Chișinău.
Alexandr Esaulenco a fost eliberat din funcția de director al SIS pe 2 iunie, cu votul a 52 de deputați. Acesta și-a anunțat demisia acum câteva zile. Pe 30 mai, președinta țării Maia Sandu a confirmat că autoritățile au deja un candidat la șefia SIS. Aceasta a mai menționat că persoana respectivă „vine din afara sistemului de securitate”.
Modificările la Legea voluntariatului, criticate de activiști: „Distrug un domeniu pentru care am dedicat 30 de ani”. Reacția Parlamentului
|
Amendamentele la Legea Voluntariatului, adoptate pe 29 decembrie de către Parlament, prin care responsabiliatatea pentru acest domeniu trece către Agenția Națională de Tineret, a stârnit critici în spațiul public. Activista și voluntara, Antonița Fonari, susține că agenția desemnată nu a întreprins măsuri suficiente pentru susținerea voluntariatului, iar aceste modificări, riscă să submineze un domeniu în care sute de profesioniști au investit decenii de muncă. Parlamentara Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns că legea a fost consultată și vizează eficientizarea activității Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret.
Criticile activiștilor și voluntarilor
Antonița Fonari, directoare a Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, activistă și voluntară cu peste 30 de ani de experiență, critică modificările operate la Legea Voluntariatului. Ea afirmă că modificările promovate de guvernare, prezentate drept o aliniere la standardele Uniunii Europene, riscă să destructureze un domeniu construit de societatea civilă în decenii de muncă.
Sursa foto: Antonița Fonari
Fonari contestă în special atribuirea politicilor de voluntariat Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care, potrivit ei, nu a demonstrat capacitatea de a gestiona eficient nici voluntariatul destinat tinerilor.
„Deci, miniștrii și deputații PAS nu au nici o instituție mai potrivită pentru voluntariat decât Agenția Națională pentru Tineret — care, de la instituire și până acum, nu a venit cu politici noi nici pentru voluntariatul tinerilor (și a îngropat Săptămâna Națională a Voluntariatului, Gala Națională de Premiere a Voluntarilor „Jos pălăria în fața voluntarilor!”, site-ul de recrutare a voluntarilor, Conferința Națională a Voluntariatului etc.). Agenția care de ani buni nu vine cu un mesaj despre voluntariat pe pagina instituției – măcar de Ziua Internațională a Voluntarilor”, a menționat aceasta pe pagina sa de Facebook.
Fonari evidențiază rolul decisiv al voluntarilor în gestionarea crizei refugiaților ucraineni din 2022, când solidaritatea populației a fost recunoscută pe plan internațional și a contribuit la schimbarea percepției externe asupra Republicii Moldova. În opinia activistei, acest capital de solidaritate și implicare civică a avut un rol important inclusiv în avansarea parcursului european al Republicii Moldova, la fel de relevant ca deciziile politice interne.
Roman Andriiv, activist cu experiență în voluntariat, avertizează că noua lege nu ar stimula participarea tinerilor. El explică că majoritatea organizațiilor de tineret nu lucrează cu aceste categorii și că implicarea voluntarilor tineri în activități complexe, care necesită competențe profesionale, ar fi limitată.
„Paradoxal, nici voluntariatul tinerilor nu ar avea de câștigat dacă legea s-ar vota în forma actuală. Peste 95% din voluntariatul tinerilor rămâne în afara cadrului legal formal, din cauza categoriilor de beneficiari prestabilite. De ce să faci o lege care demotivează pe cei care practică voluntariatul și să incluzi acolo persoane care poate nu doresc să se implice? De ce să adopți o lege cu mari șanse să fie nefuncțională, în ciuda avertizărilor venite din sector?”, întreabă activistul.
Andriiv propune parlamentarilor să acorde câteva luni în plus pentru ajustarea legii, astfel încât să fie funcțională și să valorifice potențialul voluntarilor în construcția unei societăți europene bazate pe solidaritate.
„Suntem o țară mică, cu resurse limitate, și putem merge înainte doar împreună. Vă rog să vă gândiți bine înainte de a apăsa butonul de vot, ca să nu ajungem mâine într-o criză fără sprijinul voluntarilor”, a mai afirmat Andriiv.
Replica autorităților
În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, respinge acuzațiile și susține că legea a fost elaborată în urma unui proces amplu de consultări.
„Legea cu privire la voluntariat a fost în lucru la Ministerul Educației și Cercetării aproape un an de zile, cu multe consultări publice. M-a întristat mult să văd comentarii în care se afirmă, fără a citi legea, că voluntariat vor face doar tinerii, nu și cetățenii mai în vârstă, lucru absolut neadevărat”, a spus parlamentara pe Facebook.
Ea invocă mai multe articole din lege care stipulează explicit că voluntariatul este destinat cetățenilor de toate vârstele, promovează incluziunea socială, egalitatea de șanse și participarea civică indiferent de vârstă, sex, religie, etnie sau stare de sănătate.
Nicolaescu-Onofrei mai precizează că proiectul nu prevede crearea unei noi agenții, ci extinderea competențelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, soluție pe care o consideră eficientă din punct de vedere administrativ. Totodată, ea menționează că Ministerul Educației și Cercetării ar putea redenumi instituția pentru a reflecta mai clar și domeniul voluntariatului.
„Proiectul propune oferirea de competențe pe domeniu pentru Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, în loc de a mai crea încă o agenție. MEC poate redenumi entitatea respectivă pentru a indica chiar în denumire domeniul voluntariatului. Esențial este să se întâmple o activitate eficientă”, a mai subliniat președinta comisiei parlamentare de profil.
Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai accentuat că ministerul a demonstrat deja capacitatea de a coordona politici publice complexe, inclusiv în ariile sportului și tineretului, fără ca aceste domenii să fie menționate explicit în denumirea instituției. În opinia sa, deturnarea discuției prin afirmații nefondate nu ajută dezbaterea publică, în timp ce rigoarea și onestitatea rămân esențiale pentru o înțelegere corectă a legii.
Ce prevede noua Lege a voluntariatului
Noua Lege a voluntariatului, adoptată pe 29 decembrie cu votul a 66 de deputați, își propune să stimuleze implicarea civică a cetățenilor de toate vârstele și să consolideze cultura voluntariatului prin reguli unitare și mecanisme instituționale clare. Actul normativ definește formele recunoscute de voluntariat – formal, informal, corporativ și internațional – și stabilește drepturile și obligațiile voluntarilor și ale entităților gazdă.
Legea introduce reguli distincte pentru participarea minorilor, permite implicarea în voluntariat începând cu vârsta de 14 ani și impune acordul părinților pentru cei sub 16 ani. Pentru activitățile ce implică lucrul cu grupuri vulnerabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar, inclusiv pentru voluntarii străini.
Un element central al noii legi îl reprezintă recunoașterea competențelor și abilităților dobândite prin voluntariat. Acestea vor fi validate pe baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și vor fi consemnate într-un certificat de voluntariat. Certificatele vor putea fi eliberate doar pentru programe acreditate de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care va gestiona și evidența acestora printr-un sistem informatic național.
Legea mai prevede instituirea unei comisii intersectoriale, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, responsabilă de coordonarea politicilor publice în domeniul voluntariatului. De asemenea, este consacrată oficial marcarea Zilei Internaționale a Voluntariatului, la 5 decembrie, prilej cu care autoritățile centrale și locale vor organiza evenimente dedicate recunoașterii contribuției voluntarilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
