Comisia de la Veneția consideră că Moldova ar trebui să revadă „substanțial” procedura de evaluare a activității procurorului general. Recomandarea a fost inclusă în încheierea publicată pe 13 decembrie, cu privire la modificările adoptate anterior la Legea procuraturii.

Comisia de la Veneția a publicat concluziile formulate după examinarea amendamentelor la Legea procuraturii, adoptate de Legislativ în august 2021. Experții au remarcat că modificările au fost adoptate înainte de a fi supuse dezbaterilor cu societatea civilă și specialiștii din domeniu. În opinia Comisiei, astfel de amendamente ar trebui adoptate într-un mod „mai transparent”. De asemenea, aceștia au ajuns la concluzia că autoritățile ar trebui să revadă procedura cu privire la evaluarea activității procurorului general.

„În particular, în lege ar trebui să fie indicat în mod clar caracterul și principalii indici ai performanței evaluate”, se arată în document.

În afară de asta, experții au remarcat că indicii de evaluare sunt aplicați retroactiv: „un funcționar public trebuie să înțeleagă că face ceva care contravine statutului său, înainte de a fi tras la răspundere pentru asta. În principiu, noi indicatori de performanță pot fi aplicați numai pentru erori viitoare”, se arată în document.

„Orice evaluare a activității din trecut a domnului Stoianoglo nu ar trebui să fie evaluată în baza noilor indicatori și ar trebui să se bazeze numai pe criterii precum integritate și profesionalism, care reies din regulile deja existente ale mandatului de procuror general”, au menționat experții.

De asemenea, Comisia de la Veneția a criticat frecvența evaluării la care poate fi supus procurorul general: „O evaluare poate fi inițiată în fiecare an. Asta înseamnă că procurorul general poate fi supus unui număr de 7 evaluări pe durata mandatului său, pe când procurorii simpli sunt evaluați o dată la 4 ani”.

La fel, Comisia de la Veneția a menționat că procurorul general ar trebui reinclus drept membru din oficiu al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

„Cel mai important, Comisia de la Veneția recomandă două aspecte:

– mandatul legitim nu ar trebui întrerupt fără motive serioase;

– procedura de „evaluare a performanțelor” procurorului general ar trebui revizuită substanțial. În particular, legea ar trebui să descrie în mod clar natura și principalii indicatori de evaluare a performanței și să explice prin ce se deosebește de răspundere diciplinară”, se mai arată în document.

Pe 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneția pentru a solicita opinia cu privire la  modificărie adoptate de majoritatea parlamentară la Legea cu privire la Procuratură. Potrivit acestuia, unul dintre scopurile amendamentelor ar fi  „înlăturarea cu orice preț din funcție a Procurorului General”. Procuratura Generală și-a exprimat dezacordul cu modul în care respectivele modificări au fost promovate și adoptate și și-a exprimat convingerea că „în redacția elaborată de către un grup de deputați PAS, în frunte cu Sergiu Litvinenco, acestea riscă să producă efecte care aduc grave atingeri principiilor constituționale privind independența Procuraturii și separația puterilor în stat, subminând independența procurorilor în avantajul factorului politic”.

La 1 septembrie 2021, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, Legea pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură a fost promulgată, iar la 3 septembrie 2021, aceasta a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial.

Comisia de la Veneția este un organism consultativ pe lângă Consiliul Europei și a fost creată în scopul explicit al consolidării justiției în țările Europei Centrale și de Est. Comisia numără 60 de state membre – cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și alte 13 țări. Deși avizele sale sunt în general reflectate în legislația adoptată, Comisia de la Veneția nu își poate impune soluțiile, ci adoptă o abordare non-directivă bazată pe dialog. Din acest motiv, grupul de lucru vizitează întotdeauna țara în cauză și se întâlnește cu diverși actori politici implicați în această problemă pentru a asigura cea mai obiectivă viziune asupra situației, potrivit Europa Liberă.