коллаж NM

DOC Comisia de la Veneția recomandă revizuirea mecanismului de evaluare a activității procurorului general

Comisia de la Veneția consideră că Moldova ar trebui să revadă „substanțial” procedura de evaluare a activității procurorului general. Recomandarea a fost inclusă în încheierea publicată pe 13 decembrie, cu privire la modificările adoptate anterior la Legea procuraturii.

Comisia de la Veneția a publicat concluziile formulate după examinarea amendamentelor la Legea procuraturii, adoptate de Legislativ în august 2021. Experții au remarcat că modificările au fost adoptate înainte de a fi supuse dezbaterilor cu societatea civilă și specialiștii din domeniu. În opinia Comisiei, astfel de amendamente ar trebui adoptate într-un mod „mai transparent”. De asemenea, aceștia au ajuns la concluzia că autoritățile ar trebui să revadă procedura cu privire la evaluarea activității procurorului general.

„În particular, în lege ar trebui să fie indicat în mod clar caracterul și principalii indici ai performanței evaluate”, se arată în document.

În afară de asta, experții au remarcat că indicii de evaluare sunt aplicați retroactiv: „un funcționar public trebuie să înțeleagă că face ceva care contravine statutului său, înainte de a fi tras la răspundere pentru asta. În principiu, noi indicatori de performanță pot fi aplicați numai pentru erori viitoare”, se arată în document.

„Orice evaluare a activității din trecut a domnului Stoianoglo nu ar trebui să fie evaluată în baza noilor indicatori și ar trebui să se bazeze numai pe criterii precum integritate și profesionalism, care reies din regulile deja existente ale mandatului de procuror general”, au menționat experții.

De asemenea, Comisia de la Veneția a criticat frecvența evaluării la care poate fi supus procurorul general: „O evaluare poate fi inițiată în fiecare an. Asta înseamnă că procurorul general poate fi supus unui număr de 7 evaluări pe durata mandatului său, pe când procurorii simpli sunt evaluați o dată la 4 ani”.

La fel, Comisia de la Veneția a menționat că procurorul general ar trebui reinclus drept membru din oficiu al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

„Cel mai important, Comisia de la Veneția recomandă două aspecte:

– mandatul legitim nu ar trebui întrerupt fără motive serioase;

– procedura de „evaluare a performanțelor” procurorului general ar trebui revizuită substanțial. În particular, legea ar trebui să descrie în mod clar natura și principalii indicatori de evaluare a performanței și să explice prin ce se deosebește de răspundere diciplinară”, se mai arată în document.

Pe 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneția pentru a solicita opinia cu privire la  modificărie adoptate de majoritatea parlamentară la Legea cu privire la Procuratură. Potrivit acestuia, unul dintre scopurile amendamentelor ar fi  „înlăturarea cu orice preț din funcție a Procurorului General”. Procuratura Generală și-a exprimat dezacordul cu modul în care respectivele modificări au fost promovate și adoptate și și-a exprimat convingerea că „în redacția elaborată de către un grup de deputați PAS, în frunte cu Sergiu Litvinenco, acestea riscă să producă efecte care aduc grave atingeri principiilor constituționale privind independența Procuraturii și separația puterilor în stat, subminând independența procurorilor în avantajul factorului politic”.

La 1 septembrie 2021, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, Legea pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură a fost promulgată, iar la 3 septembrie 2021, aceasta a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial.

Comisia de la Veneția este un organism consultativ pe lângă Consiliul Europei și a fost creată în scopul explicit al consolidării justiției în țările Europei Centrale și de Est. Comisia numără 60 de state membre – cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și alte 13 țări. Deși avizele sale sunt în general reflectate în legislația adoptată, Comisia de la Veneția nu își poate impune soluțiile, ci adoptă o abordare non-directivă bazată pe dialog. Din acest motiv, grupul de lucru vizitează întotdeauna țara în cauză și se întâlnește cu diverși actori politici implicați în această problemă pentru a asigura cea mai obiectivă viziune asupra situației, potrivit Europa Liberă.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев/NewsMaker

Plahotniuc va fi judecat separat de foștii conducători ai BNM în dosarul „Frauda Bancară”

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, va fi judecat separat în dosarul „Frauda Bancară”. Decizia a fost luată pe 29 septembrie de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Conform procurorului, care a solicitat judecarea separată, în dosarul de bază sunt vizați mai mulți inculpați, iar, odată cu adoptarea deciziei, cauza va fi examinată „într-un termen rezonabil”. Plahotniuc nu a fost prezent la ședința de judecată. Avocatul său a calificat decizia drept „o ilegalitate crasă”.

Potrivit magistraților Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, încheierea cu privire la separarea cauzei nu poate fi contestată.

Ce spune avocatul

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a numit decizia „o ilegalitate crasă”. „În ianuarie 2024, aceeași instanță, același complet de judecată, a dispus conexarea cauzei domnului Vladimir Plahotniuc la celelalte cauze. De atunci nu s-a schimbat nimic, încheierea a rămas definitivă și irevocabilă, dar vedem astăzi că au emis o încheiere diametral opusă”, a comunicat Rogac în timpul unor declarații pentru jurnaliști. Avocatul a mai spus că a fost depusă o cerere de recuzare împotriva a doi dintre judecători.

Întrebat de ce Plahotniuc nu s-a prezentat pe 29 septembrie în instanța de judecată, avocatul a spus: „În cadrul ședinței de judecată am prezentat o cerere din partea domnului Vladimir Plahotniuc prin care dumnealui a solicitat termen pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei, cu rechizitoriul, pentru a cunoaște despre ce este învinuit și respectiv pentru a se putea expune asupra demersului de disjungere”. Rogac a mai spus că starea de sănătate a lui Plahotniuc „este bună” și că anterior acesta a lipsit de la ședința de judecată „probabil din cauza procesului de extrădare”.

Ce declară procurorul

Între timp, procurorul Alexandru Cernei a numit decizia judecătorilor „o reușită”. „A fost separat dosarul de învinuire a lui Plahotniuc Vladimir de celălalt dosar de bază în privința a șapte inculpați. De ce este o reușită? Din motiv că, din start, am pledat, atunci când s-a pus în discuție conexarea cauzei, lipsa temeiurilor de conexitate a acestor cauze, iar admiterea acestui demers va duce la examinarea cauzei într-un termen rezonabil, cu celeritate și fără a contraveni cumva drepturilor celorlalți inculpați la proces”, a comunicat procurorul.

Întrebat cât timp va dura examinarea cauzei după această separare și dacă dosarul comun se afla la etapa cercetării judecătorești, procurorul a răspuns: „În dosarul care s-a examinat până la moment, dosarul „Frauda bancară”, nu s-a ajuns la cercetarea probelor pe cauza care a fost astăzi separată în privința lui Plahotniuc Vladimir. În cazul în care dosarul a fost disjuns într-o procedură separată, el urmează a fi redistribuit, iar deja instanța de judecată va decide dacă examinează din nou într-un complet de judecători sau de unul singur judecător. Odată cu repartizarea dosarului vor fi fixate ședințele de judecată. Atât timp cât persoana se află în arest preventiv, noi suntem obligați să examinăm cauza de urgență, de aceea vom solicita ca dosarul să fie examinat cu prioritate”.

La precizarea jurnaliștilor dacă cauza separată va fi examinată de la zero, procurorul a comunicat: „Acest cadru de acuzare nici nu a fost examinat până la moment. S-a examinat primul dosar, care îi vizează pe ceilalți șapte inculpați. Nu s-a ajuns la cercetarea probelor pe dosarul care a fost disjuns, de aceea nu se încalcă absolut niciun drept, nici la ceilalți inculpați, nici la inculpatul față de care a fost disjuns dosarul”.

***

Amintim că, pe 15 septembrie, Procuratura Anticorupție a solicitat judecarea separată a lui Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda Bancară”. Până atunci, Plahotniuc era judecat împreună cu foștii conducători ai Băncii Naționale a Moldovei implicați în furtul miliardului, după ce, în 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis cererea avocaților săi de comasare a dosarelor. Astfel, procurorii menționau că, din cauza numărului mare de inculpați, procesul ar putea dura mai mult.

Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie în Grecia și s-a aflat până acum în arest preventiv acolo. Fostul lider PDM a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. Vladimir Plahotniuc este judecat în Republica Moldova într-un dosar din „Frauda Bancară”, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crearea unei organizații criminale. Potrivit procurorilor, prejudiciul depășește 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

În prezent, Plahotniuc se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.

Pe 26 septembrie, la Judecătoria Ciocana, lui Plahotniuc urmau să-i fie prezentate mandatele de arest preventiv emise împotriva sa. Acesta nu s-a prezentat în instanță. La ședință au fost depuse două cereri: una din partea învinuitului, care invoca motive de sănătate, și una din partea avocatului, care a solicitat examinarea cauzei în lipsa acestuia. Instanța a stabilit că procedura poate fi examinată în lipsă și i-a transmis avocatului copiile mandatelor de arest, pentru ca acestea să fie aduse la cunoștința învinuitului. Informațiile au fost comunicate de procurorul de caz, Alexandru Cernei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: