коллаж NM

DOC Comisia de la Veneția recomandă revizuirea mecanismului de evaluare a activității procurorului general

Comisia de la Veneția consideră că Moldova ar trebui să revadă „substanțial” procedura de evaluare a activității procurorului general. Recomandarea a fost inclusă în încheierea publicată pe 13 decembrie, cu privire la modificările adoptate anterior la Legea procuraturii.

Comisia de la Veneția a publicat concluziile formulate după examinarea amendamentelor la Legea procuraturii, adoptate de Legislativ în august 2021. Experții au remarcat că modificările au fost adoptate înainte de a fi supuse dezbaterilor cu societatea civilă și specialiștii din domeniu. În opinia Comisiei, astfel de amendamente ar trebui adoptate într-un mod „mai transparent”. De asemenea, aceștia au ajuns la concluzia că autoritățile ar trebui să revadă procedura cu privire la evaluarea activității procurorului general.

„În particular, în lege ar trebui să fie indicat în mod clar caracterul și principalii indici ai performanței evaluate”, se arată în document.

În afară de asta, experții au remarcat că indicii de evaluare sunt aplicați retroactiv: „un funcționar public trebuie să înțeleagă că face ceva care contravine statutului său, înainte de a fi tras la răspundere pentru asta. În principiu, noi indicatori de performanță pot fi aplicați numai pentru erori viitoare”, se arată în document.

„Orice evaluare a activității din trecut a domnului Stoianoglo nu ar trebui să fie evaluată în baza noilor indicatori și ar trebui să se bazeze numai pe criterii precum integritate și profesionalism, care reies din regulile deja existente ale mandatului de procuror general”, au menționat experții.

De asemenea, Comisia de la Veneția a criticat frecvența evaluării la care poate fi supus procurorul general: „O evaluare poate fi inițiată în fiecare an. Asta înseamnă că procurorul general poate fi supus unui număr de 7 evaluări pe durata mandatului său, pe când procurorii simpli sunt evaluați o dată la 4 ani”.

La fel, Comisia de la Veneția a menționat că procurorul general ar trebui reinclus drept membru din oficiu al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

„Cel mai important, Comisia de la Veneția recomandă două aspecte:

– mandatul legitim nu ar trebui întrerupt fără motive serioase;

– procedura de „evaluare a performanțelor” procurorului general ar trebui revizuită substanțial. În particular, legea ar trebui să descrie în mod clar natura și principalii indicatori de evaluare a performanței și să explice prin ce se deosebește de răspundere diciplinară”, se mai arată în document.

Pe 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneția pentru a solicita opinia cu privire la  modificărie adoptate de majoritatea parlamentară la Legea cu privire la Procuratură. Potrivit acestuia, unul dintre scopurile amendamentelor ar fi  „înlăturarea cu orice preț din funcție a Procurorului General”. Procuratura Generală și-a exprimat dezacordul cu modul în care respectivele modificări au fost promovate și adoptate și și-a exprimat convingerea că „în redacția elaborată de către un grup de deputați PAS, în frunte cu Sergiu Litvinenco, acestea riscă să producă efecte care aduc grave atingeri principiilor constituționale privind independența Procuraturii și separația puterilor în stat, subminând independența procurorilor în avantajul factorului politic”.

La 1 septembrie 2021, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, Legea pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură a fost promulgată, iar la 3 septembrie 2021, aceasta a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial.

Comisia de la Veneția este un organism consultativ pe lângă Consiliul Europei și a fost creată în scopul explicit al consolidării justiției în țările Europei Centrale și de Est. Comisia numără 60 de state membre – cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și alte 13 țări. Deși avizele sale sunt în general reflectate în legislația adoptată, Comisia de la Veneția nu își poate impune soluțiile, ci adoptă o abordare non-directivă bazată pe dialog. Din acest motiv, grupul de lucru vizitează întotdeauna țara în cauză și se întâlnește cu diverși actori politici implicați în această problemă pentru a asigura cea mai obiectivă viziune asupra situației, potrivit Europa Liberă.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PSDE propune crearea „Alianței Moldova Europeană” și răspunde acuzațiilor lui Gligor

Partidul Social Democrat European (PSDE) propune formarea unei noi alianțe politice, „Alianța Moldova Europeană”, despre care afirmă că va pune „Moldova pe primul loc” și va reprezenta „o alternativă pro-europeană veritabilă”. Într-un comunicat de presă, PSDE a răspuns la acuzațiile lui Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, și a criticat Blocul „Împreună”, acuzându-l că ar fi „un instrument creat și controlat de PAS”, menit să „fragmenteze votul pro-european” și „să blocheze apariția unei opoziții reale”.

„Sub pretextul „integrității” și „reformismului”, acest bloc joacă de fapt un rol de anexă electorală, cu misiunea de a atrage voturile celor peste 30% de alegători pro-europeni care s-au dezamăgit de guvernarea PAS. Este o tactică cinică, dar clasică: creezi o copie de rezervă, sabotezi orice altă alternativă și apoi promovezi ideea votului „util”, în care PAS devine singura opțiune acceptabilă. Acesta nu este pluralism politic – este manipulare. Nu este unirea forțelor pro-europene – este dezbinare strategică, în folosul exclusiv al PAS”, se arată în comunicatul PSDE.

Formațiunea susține că Blocul „Împreună” a fost conceput ca „o fațadă”, unde ar fi acceptate doar partidele obediente, în timp ce cele care vin cu inițiative sunt „discreditate”.

„PSDE, CUB, LOC – toți au fost atacați sau respinși tocmai pentru că refuză să fie controlați”, afirmă reprezentanții partidului.

Partidul a răspuns declarațiilor liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, care a menționat PSDE într-o postare, în care s-a referit la faptul că liderul Ligii Orașelor și Comunelor (LOC), Alexandru Bujorean ar fi promovat în Blocul „Împreună” formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Noi, PSDE, nu suntem interesați să participăm la acest teatru politic. Nu căutăm aprobarea PAS și nici nu acceptăm să fim catalogați pe criterii politice inventate în birourile lor de PR. Respingem categoric campaniile de stigmatizare lansate împotriva noastră și a altor partide care nu se supun dictatului PAS. Cei care se pretind “gardieni ai moralei” nu fac altceva decât să repete același tipar: excludere, discreditare, control”, susține formațiunea.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Blocului „Împreună” referitor la declarațiile PSDE. Vom reveni ulterior cu poziția acestora.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Plecarea LOC din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a menționat Gligor.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: