коллаж NM

DOC Comisia de la Veneția recomandă revizuirea mecanismului de evaluare a activității procurorului general

Comisia de la Veneția consideră că Moldova ar trebui să revadă „substanțial” procedura de evaluare a activității procurorului general. Recomandarea a fost inclusă în încheierea publicată pe 13 decembrie, cu privire la modificările adoptate anterior la Legea procuraturii.

Comisia de la Veneția a publicat concluziile formulate după examinarea amendamentelor la Legea procuraturii, adoptate de Legislativ în august 2021. Experții au remarcat că modificările au fost adoptate înainte de a fi supuse dezbaterilor cu societatea civilă și specialiștii din domeniu. În opinia Comisiei, astfel de amendamente ar trebui adoptate într-un mod „mai transparent”. De asemenea, aceștia au ajuns la concluzia că autoritățile ar trebui să revadă procedura cu privire la evaluarea activității procurorului general.

„În particular, în lege ar trebui să fie indicat în mod clar caracterul și principalii indici ai performanței evaluate”, se arată în document.

În afară de asta, experții au remarcat că indicii de evaluare sunt aplicați retroactiv: „un funcționar public trebuie să înțeleagă că face ceva care contravine statutului său, înainte de a fi tras la răspundere pentru asta. În principiu, noi indicatori de performanță pot fi aplicați numai pentru erori viitoare”, se arată în document.

„Orice evaluare a activității din trecut a domnului Stoianoglo nu ar trebui să fie evaluată în baza noilor indicatori și ar trebui să se bazeze numai pe criterii precum integritate și profesionalism, care reies din regulile deja existente ale mandatului de procuror general”, au menționat experții.

De asemenea, Comisia de la Veneția a criticat frecvența evaluării la care poate fi supus procurorul general: „O evaluare poate fi inițiată în fiecare an. Asta înseamnă că procurorul general poate fi supus unui număr de 7 evaluări pe durata mandatului său, pe când procurorii simpli sunt evaluați o dată la 4 ani”.

La fel, Comisia de la Veneția a menționat că procurorul general ar trebui reinclus drept membru din oficiu al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

„Cel mai important, Comisia de la Veneția recomandă două aspecte:

– mandatul legitim nu ar trebui întrerupt fără motive serioase;

– procedura de „evaluare a performanțelor” procurorului general ar trebui revizuită substanțial. În particular, legea ar trebui să descrie în mod clar natura și principalii indicatori de evaluare a performanței și să explice prin ce se deosebește de răspundere diciplinară”, se mai arată în document.

Pe 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneția pentru a solicita opinia cu privire la  modificărie adoptate de majoritatea parlamentară la Legea cu privire la Procuratură. Potrivit acestuia, unul dintre scopurile amendamentelor ar fi  „înlăturarea cu orice preț din funcție a Procurorului General”. Procuratura Generală și-a exprimat dezacordul cu modul în care respectivele modificări au fost promovate și adoptate și și-a exprimat convingerea că „în redacția elaborată de către un grup de deputați PAS, în frunte cu Sergiu Litvinenco, acestea riscă să producă efecte care aduc grave atingeri principiilor constituționale privind independența Procuraturii și separația puterilor în stat, subminând independența procurorilor în avantajul factorului politic”.

La 1 septembrie 2021, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, Legea pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură a fost promulgată, iar la 3 septembrie 2021, aceasta a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial.

Comisia de la Veneția este un organism consultativ pe lângă Consiliul Europei și a fost creată în scopul explicit al consolidării justiției în țările Europei Centrale și de Est. Comisia numără 60 de state membre – cele 47 de state membre ale Consiliului Europei și alte 13 țări. Deși avizele sale sunt în general reflectate în legislația adoptată, Comisia de la Veneția nu își poate impune soluțiile, ci adoptă o abordare non-directivă bazată pe dialog. Din acest motiv, grupul de lucru vizitează întotdeauna țara în cauză și se întâlnește cu diverși actori politici implicați în această problemă pentru a asigura cea mai obiectivă viziune asupra situației, potrivit Europa Liberă.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Veaceslav Platon contestă extrădarea din Marea Britanie și susține că dosarul său ar fi motivat politic

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în Marea Britanie procedura de extrădare în Republica Moldova, unde este cercetat pentru implicare într-o schemă de spălare de bani în valoare de 22 de miliarde de dolari. Marți, 28 iulie, acesta a dat declarații în fața unei instanțe din Londra, afirmând că dosarul penal intentat împotriva sa ar fi motivat politic, relatează Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost reținut la Londra anul trecut, după ce autoritățile de la Chișinău au solicitat extrădarea sa. Procurorii moldoveni îl acuză că ar fi contribuit la transferarea unor sume importante de bani din Rusia în perioada 2010-2014, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit anchetatorilor, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea infracțională care ar fi direcționat bani către conturi deschise la Moldindconbank, a doua cea mai mare bancă din Republica Moldova, unde acesta deținea acțiuni.

Procurorii susțin că tranzacțiile erau prezentate drept plăți sau împrumuturi legitime, însă Platon și complicii săi ar fi organizat ulterior neachitarea datoriilor și ar fi inițiat procese în instanță, obținând decizii de la anumiți judecători pentru a crea aparența legalității operațiunilor.

Avocații lui Veaceslav Platon susțin că acuzațiile reprezintă o încercare de „neutralizare a sa ca amenințare politică”. Potrivit apărării, dosarul ar fi fost construit pentru a permite autorităților moldovene să îi confişte acțiunile deținute la Moldindconbank și la Agroindbank, cea mai mare bancă din țară.

De cealaltă parte, reprezentanții autorităților moldovene au declarat în documentele prezentate instanței că afirmațiile lui Platon sunt „un paravan” prin care acesta încearcă să evite răspunderea pentru presupusele infracțiuni și să împiedice extrădarea.

Veaceslav Platon, care a fost condamnat în Republica Moldova în 2017 pentru spălare de bani, dar ulterior eliberat după un apel, a declarat la Curtea de Magistrați din Westminster că a intenționat să susțină parcursul european al președintei Maia Sandu.

Dar Maia Sandu, încă de la început, a considerat că infracționalitatea este peste tot și că doar ea reprezintă binele pentru această țară”, a spus Platon.

Acesta a mai afirmat că poziția sa economică reprezenta un motiv pentru care ar fi fost perceput drept o amenințare: „Eram proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări… Nu exista o persoană mai influentă decât mine în domeniul economic și financiar, iar ea a văzut acest lucru ca pe o amenințare”.

Catherine Brown, avocata care reprezintă autoritățile moldovene, a respins însă acuzațiile privind caracterul politic al dosarului. „Procesele împotriva lui nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi privind activități infracționale care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, a spus ea.

Audierile vor continua până în luna august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: