partidulsor.md

(DOC) CSJ a respins recursul avocaților Marinei Tauber. Judecătorii au menținut decizia privind excluderea din cursa electorală

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a menținut decizia Curții de Apel Bălți și a Judecătoriei Bălți, cu privire la anularea înregistrării Marinei Tauber în calitate de concurent electoral. Hotărârea a fost publicată în seara de 5 decembrie. 

„Recursul depus de concurentul electoral Partidul Politic ,,Şor” și candidatul acestuia la funcția de primar al municipiului Bălţi, Marina Tauber, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă”, se arată în încheierea semnată de președintele completului, judecătorul Maria Ghervas și judecătorii Nina Vascan și Victor Burduh.

În dimineața de 5 decembrie, cu doar jumătate de oră înainte de deschiderea secțiilor de votare în mun. Bălți, Curtea de Apel Bălți a decis să mențină hotărârea primei instanțe, privind excluderea Marinei Tauber din cursa electorală. În consecință, CEC a anunțat că alegerile sunt suspendate.

În primul tur de scrutin, Marina Tauber a acumulat cele mai multe voturi în calitate de concurent electoral. CEC a depistat, însă, că aceasta a depășit plafonul cheltuielilor și nu a reflectat transparent toate mijloacele financiare. Potrivit raportului CEC, candidata a cazat mai mulți activiști și susținătorii la Dumbrava Albă – o tabără de odihnă din Bălți, pentru aceasta fiind folosiți 152 de mii de lei. Plata pentru cazare la tabăra Dumbrava Albă a fost efectuată de către Svetlana Popan, persoană care se regăsește pe lista Partidului „ȘOR” pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent.

Membrii CEC au susținut o conferință de presă. Aceștia au menționat că nu este deocamdată clar dacă Marina Tauber va putea candida în cadrul turului II, după reluarea procesului electoral. Vicepreședintele CEC Pavel Postica a respins acuzațiile lui Tauber, potrivit cărora ar fi „primit indicații directe de la Maia Sandu” privind excluderea sa. Totodată, membrii CEC nu iau în considerare posibilitatea demisiei de onoare din cauza situației create la Bălți.

Avocații Marinei Tauber au declarat că se vor adresa la Curtea Supremă pentru Drepturile Omului (CEDO), dacă CSJ nu va emite o decizie în favoarea sa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldovenii plecați peste hotare mai mult de 183 de zile vor plăti 12% pe moșteniri? Belous revine cu explicații

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a revenit cu noi precizări cu privire la proiectul politicii fiscale pentru 2027 referitoare la impozitarea moștenirilor, care se află în consultări. Oficiala insistă că cetățenii Republicii Moldova aflați în diaspora nu vor achita impozit pe bunurile moștenite, inclusiv dacă se află peste hotare mai mult de 183 de zile. Potrivit ei, modificările propuse vizează persoanele care nu sunt cetățeni moldoveni și, în același timp, nu au statut de rezident fiscal în Republica Moldova.

Belous a explicat că articolul 20 lit. i) din Codul fiscal stabilește în prezent că patrimoniul primit prin moștenire de cetățenii Republicii Moldova este neimpozabil. Potrivit ministrei, proiectul politicii fiscale pentru anul viitor nu modifică această prevedere.

„În cadrul proiectului de modificare a legislației fiscale pentru anul 2027, nu este propusă nicio modificare a articolului 20 și, prin urmare, regimul fiscal prevăzut de această normă rămâne neschimbat. Clarificările sunt necesare în contextul modificărilor propuse la articolul 71 din Codul fiscal. Acestea urmează să fie examinate și aplicate în coroborare cu normele deja existente ale articolului 20, astfel încât să fie asigurată coerența și aplicarea corectă a legislației fiscale”, a explicat Victoria Belous.

Ministra Finanțelor a explicat că modificarea propusă la articolul 71 vizează situația moștenirilor primite de persoane care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova și care, totodată, nu au statut de rezident fiscal al Republicii Moldova, „respectiv persoanele care nu îndeplinesc criteriile de rezidență fiscală prevăzute de legislație”.

„Prin urmare, cetățenii Republicii Moldova din diaspora care primesc o moștenire nu sunt vizați de o nouă taxă pe moștenire prin Politica fiscală 2027. Faptul că un cetățean al Republicii Moldova se află în afara țării pentru o perioadă mai mare de 183 de zile nu anulează, prin el însuși, prevederea articolului 20 privind caracterul neimpozabil al moștenirii primite de cetățenii Republicii Moldova”, a mai precizat Belous.

Oficiala dă asigurări, în acest context, că proiectul de Politică fiscală 2027 nu introduce o taxă pe moștenirile primite de cetățenii Republicii Moldova din diaspora.

Precizările vin după ce, pe 12 august, Victoria Belous a respins acuzațiile potrivit cărora politica fiscală pentru 2027 ar introduce un impozit de 12% pe moștenirile moldovenilor din diaspora. „Stop fals! Guvernul nu își propune să impoziteze moștenirea pentru cetățenii Republicii Moldova care se află în diasporă. Aceste interpretări sunt abuzive”, a declarat atunci ministra.

Oficiala a explicat, în ajun, că modificările vizează „moștenirea primită de cetățenii străini, care nu locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova 183 de zile”.

Declarația a fost criticată ulterior inclusiv de fosta ministră a Justiției și ex-deputata PAS Olesea Stamate. Aceasta a atras atenția că proiectul elaborat de Ministerul Finanțelor folosește noțiunea de „nerezident”, nu pe cea de „cetățean străin”. „Cuvântul din text este nerezident. Nu «cetățean străin». Și aici e toată diferența”, a scris Stamate pe rețele.

Fosta deputată susține că rezidența fiscală nu este echivalentă cu cetățenia și că inclusiv un cetățean moldovean stabilit peste hotare poate avea statut fiscal de nerezident. În opinia sa, formularea din proiect contrazice explicația oferită inițial de Belous.


Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat, pe 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul, care și propune să taxeze mai mult viciile și mai puțin munca, potrivit premierului, a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: