UNIAN

DOC Decretul privind independența regiunii Lugansk, identic cu cel privind Osetia de Sud

Decretele privind recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk de către Rusia sunt aproape identice cu recunoaşterea „independenţei” provinciilor secesioniste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia în 2008. O copie a documentelor a fost afișată de către ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kisliţa, la reuniunea Consiliului de Securitate care s-a desfăşurat în cursul nopţii de luni spre marţi, scrie Agerpres. 

Diplomatul ucrainean a arătat copii ale acestor decrete, pentru a demonstra că documentele sunt identice.

„Kremlinul copiază literalmente astăzi (luni) decretele cu privire la Georgia din 2008. Niciun fel de creativitate. Cuvânt cu cuvânt, copy-paste. Aparatul xerox de la Kremlin funcţionează foarte bine. Cine va fi următorul membru al ONU (în rolul Ucrainei)? Întrebarea este deschisă”, a declarat Kisliţa.

Între 8 şi 12 august 2008 între Rusia şi Georgia a avut loc un conflict armat. Trupele ruse, împreună cu miliţiile proruse din Osetia de Sud au alungat trupele georgiene din Osetia de Sud, care face parte oficial din Georgia, ocupând temporar o serie de regiuni georgiene adiacente zonei de conflict. Mai târziu, Rusia a recunoscut „independenţa” Osetiei de Sud şi a Abhaziei.

În 2014, imediat după ocuparea Crimeii, Rusia a instrumentat un conflict armat în estul Ucrainei între forţele Kievului şi rebelii separatişti susţinuţi de Moscova. Rusia a furnizat nu doar armament, mercenari şi resurse financiare miliţiilor din Doneţk şi Lugansk, dar a şi trimis trupe regulate, deşi a negat constant acest lucru, în pofida dovezilor demonstrate de Kiev, notează Gordon.ua.

La 21 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat recunoaşterea „independenţei” teritoriilor aflate sub controlul separatiştilor proruşi din Lugansk şi Doneţk şi a semnat două decrete în acest sens în prezenţa liderilor celor două autoproclamate „republici populare” – Leonid Pasecinik, respectiv Denis Puşilin. Cele două documente prevăd intrarea trupelor ruse pe „teritoriile Ucrainei ocupate temporar” (ORDLO) pentru a asigura ”menţinerea păcii”.

La fel ca în cazul Osetiei de Sud şi Abhaziei, Rusia are în vedere instalarea de baze militare în Doneţk şi Lugansk, rezultă din documentele semnate de Putin şi liderii celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, informează RIA Novosti. Conform textelor, părţile semnatare pot utiliza reciproc infrastructura militară şi bazele militare de pe teritoriul lor şi prevăd protejarea comună a graniţelor Donbasului. Un proiect de lege în acest sens a fost trimis preşedintelui Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin.

De altfel, preşedintele Vladimir Putin a trimis spre ratificare în Duma de Stat aşa-numitele „tratate de prietenie, cooperare şi ajutor reciproc” între Federaţia Rusă şi ”republicile populare” Doneţk şi Lugansk (DNR), respectiv (LNR). Preşedintele Dumei a înaintat documentele spre avizare comisiilor de profil ale Camerei inferioare ruse.

După cum rezultă din textul documentului, acordurile Rusiei cu DNR şi LNR privind asistenţa reciprocă vor fi încheiate pe o perioadă de zece ani. Dar „valabilitatea lor va fi prelungită automat la fiecare cinci ani dacă niciuna dintre părţi nu îşi declară prin notificare scrisă dorinţa de a rezilia” acordul „cu cel puţin şase luni înainte de expirare”.

Potrivit proiectelor de acorduri, fiecare dintre părţi îi va acorda celeilalte dreptul de a construi şi utiliza de către forţele sale armate baze şi instalaţii militare pe teritoriul său, transmite TASS.

Totodată, protecţia frontierelor DNR şi LNR „se va realiza prin eforturi comune” ale părţilor (…) în acest scop urmând să fie încheiat un „acord separat”.

Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului federal rus) urmează să se reunească în cursul zilei de marţi, după cum s-a anunţat anterior, potrivit agenţiilor de presă ruse, fiind de aşteptat ca acestea să aprobe decretele lui Putin.

După un suspans de mai multe săptămâni, după ce a comasat zeci de mii de militari şi echipamente la frontiera cu Ucraina, ceea ce a provocat temeri privind o invazie în ţara vecină, Rusia şi-a trimis armata în estul Ucrainei sub forma unor „trupe de menţinere a păcii la solicitarea” Doneţkului şi Luganskului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Igor Munteanu susține că ar fi „calomniat” la mai multe televiziuni: „Directivele sunt date de sus”

Liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, a publicat pe 1 august o declarație în care susține că atât el, cât și formațiunea sa sunt „calomniați” la mai multe televiziuni despre care afirmă că ar fi „controlate” de partidul de guvernământ PAS. Potrivit lui, CUB a fost etichetat ca fiind „pseudo pro-european” și a fost pus „în același rând cu personaje toxice infracționale”. Politicianul a respins aceste categorisiri și a menționat că va solicita în instanță probe sau scuze și dezmințiri de la posturile TV vizate. Mesajul lui Igor Munteanu vine la scurt timp după ce a apărut pe aceiași scenă cu președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, la conferința organizată de mișcarea de extremă-dreapta „Make Europe Great Again” în Chișinău – fapt ce a generat un val de critici.

Președintele CUB a declarat că de câteva zile ar fi linșat mediatic la o serie de televiziuni, pe care le-a catalogat ca fiind „controlate de PAS”.

Trolii oficiali ai regimului au declanșat o campanie de calomniere contra mea. CUB este etichetat drept „pseudo pro-european”, „neautentic”, fiind pus în același rând cu personaje toxice infracționale, în cea mai jalnică tentativă de a a impune o linie unică de gândire, sub pretextul luptei cu dezinformarea. (…) Înțeleg ca directivele sunt date de sus. Ei instalează cenzura. Ei folosesc stigmatizarea. (…) Trebuie să spun aici răspicat ca aceste atacuri virulente nu mă vizează pe mine, ci ideea că democrația nu înseamnă un singur punct de vedere. CUB nu este proiectul nimănui din umbră, ci expresia unei nevoi reale de schimbare politică, de competență, integritate și proiect național. (…) CUB este un partid pro-european autentic, profund atașat integrării europene, stat de drept și bună guvernare”, a spus Munteanu.

Politicianul a mai spus că va solicita de la televiziunile care consideră că l-au „calomniat” probe sau scuze și dezmințiri, prin intermediul instanței.

Amintim că, pe 28 iulie, liderul CUB, Igor Munteanu, a apărut pe aceiași scenă cu președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, la controversata conferință „Republica Moldova. Între Est și Vest”, organizată de mișcarea „Make Europe Great Again” la Chișinău. Acest lucru a provocat un val de critici, având în vedere viziunile politice total opuse ale celor doi politicieni: Munteanu se declară pro-european, în timp ce Furtună pledează împotriva UE și promovează narative pro-ruse.

Pe 29 iulie, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a venit cu o reacție la comentariile negative, declarând că Igor Munteanu a promovat mesajul integrării europene a Republicii Moldova și că prezența sa la eveniment „nu poate fi interpretată drept o asociere a partidului cu opiniile exprimate de alți participanți”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: