NewsMaker / Андрей Мардарь

(DOC) Mansardă cu mini-hotel pe strada pietonală din capitală. Care este legătura cu mama lui Grozavu, Ceban și Guguță

„În luna ianuarie curent, noi am aflat întâmplător că cineva are de gând să construiască pe acoperișurile a două blocuri locative de-ale noastre un mini-hotel cu două nivele, cu 54 de camere, iar pe partea laterală a blocului – să instaleze un ascensor. Și toate acestea – în centrul istoric al Chișinăului, în baza unui document fals despre acordul locatarilor referitor la construcția mansardei. Dacă nu am fi aflat la timp despre aceasta, ne-am fi trezit cu o „hulubărie” pe acoperișul blocului, iar autoritățile ar fi continuat să spună că mansardele sunt un lucru rău și, în același timp, să elibereze autorizații pentru construcția acestora”.

NM a primit această scrisoare după incendiul care a avut loc recent într-un bloc locativ de la Buiucani, în urma căruia 20 de locuințe de la o mansardă s-au transformat în scrum. Primarul Ion Ceban a declarat atunci că de când este la șefia primăriei, aceasta nu a eliberat autorizații pentru construcția mansardelor. În baza unei istorii despre un mini-hotel, NM relatează, cum dezvoltatorii imobiliari reușesc să obțină autorizații pentru construcția mansardelor, prezentând la primărie documente false.

Scrisoarea 

Iulia Șubina, o locuitoare din Chișinău, s-a adresat către redacția NM fiind indignată de afirmațiile autorităților capitalei precum că în ultimul timp, primăria nu a eliberat autorizații pentru construcția mansardelor. Iulia Șubina ne-a comunicat că la începutul acestui an, locatarii a două blocuri – pe str. A. Doga, 4 și Alexandru cel Bun, 96 (ea locuiește deja de 40 de ani în unul dintre aceste blocuri), au aflat întâmplător că un oarecare dezvoltator imobiliar intenționează să construiască pe acoperișul acestor blocuri o mansardă cu două nivele. În această mansardă urmează să fie amenajat un mini-hotel, iar pe partea laterală a blocului vor instala un ascensor.

Андрей Мардарь / NewsMaker.md
NewsMaker / Андрей Мардарь
Proiectul mansardei pe str. A. Doga, 4
Proiectul mansardei pe str. A. Doga, 4

Dezvoltatorul imobiliar

Compania 7Sky SRL, care aparține lui Anatolii Bogdanov, a obținut autorizația pentru construcția mansardei pe acoperișurile blocurilor de pe aceste adrese. Locatarii blocului de pe strada A. Doga, 4 susțin că anterior, Bogdanov a avut un apartament în acest bloc și a locuit în el. Această informație este confirmată de faptul că la adresă juridică a companiei 7Sky, pe care Bogdanov a înregistrat-o în luna februarie 2017, este indicat unul dintre apartamentele din acest bloc. În anul 2019, Bogdanov a schimbat adresa juridică.

Potrivit datelor Infodebit, compania lui Bogdanov se ocupă de restaurante, hoteluri, construcția clădirilor, rețelelor tehnice și comunale. Timp de trei ani de la înregistrare, compania 7Sky a declarat venituri și profituri zero.

Protocolul 

Potrivit Legii cu privire la locuințe, pentru obținerea autorizației de construcție a unei mansarde, este necesar acordul a 2/3 din locatari, organizarea adunării generale a acestora și prezentarea procesului-verbal la primărie.

Iulia Șubina ne spune că nimeni nu a vorbit cu locatarii despre construcția mansardei și că aceștia nu și-au dat acordul: „Investitorul a falsificat procesul-verbal al adunării, pentru ca în baza acestuia, să obțină toate celelalte documente. Chiar dacă această adunare nici nu a avut loc”.

Procesul-verbal al adunării (documentul este la dispoziția NM) nu a fost legalizat la notar, el nu conține nici date, nici nume, ci doar niște semnături: „a reprezentantului companiei investitor”, „a reprezentantului întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ” și „a președintelui grupului de inițiativă al locatarilor”. Cine se află în spatele acestor semnături, nu se știe.

Însă în luna ianuarie 2018, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a primăriei a aprobat construcția mansardei în baza acestui document și a planului proiectului. Este prima autorizație pe care un dezvoltator imobiliar trebuie s-o primească de la primărie. După aceasta, el trebuie să elaboreze proiectul și, după ce adună toate actele și autorizațiile necesare, să se adreseze către Direcția arhitectură după certificatul pentru construcții.

Proiectul 

Proiectul mansardei a fost elaborat de firma Vigroproiect, care aparține lui Victor Grozavu, fiul fostului viceprimar al capitalei Nistor Grozavu. Reamintim că în luna septembrie 2019, Nistor Grozavu a fost reținut fiind bănuit de escrocherie, falsificarea actelor și depășirea atribuțiilor de serviciu, dar ulterior a fost eliberat. Potrivit informațiilor procuraturii, funcționarii de la primărie au creat o schema frauduloasă pentru a vinde terenuri municipale pentru construcții.

În luna ianuarie 2021, Victor Grozavu a devenit membru al noii componențe a Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI). De notat că fără acordul CNMI, nu pot fi reconstruite clădirile cu statut de monument istoric sau cele situate în centrul istoric al orașului. Foștii membri ai Consiliului au respins de trei ori proiectul mansardei care a fost elaborat de firma Vigroproiect, la comanda lui Bogdanov și l-au expediat spre perfecționare. Însă în luna august 2020, proiectul a fost aprobat.

O sursă apropiată de fosta componență a Consiliului a comunicat pentru NM, sub protecția anonimatului, că „au fost pretenții față de modul cum arată acest lucru, care va fi impactul reconstrucției asupra clădirii existente”. „Au fost întrebări și din punct de vedere al urbanismului, și din punct de vedere al exploatării. Am votat de două ori împotriva acestui proiect, dar, până la urmă, l-au aprobat și fără mine”, a menționat interlocutorul.

O altă sursă din Consiliu a remarcat că la CNMI veneau proiecte însoțite de acte false. „Acest lucru părea foarte straniu și suspect, dar cei din Consiliu se ghidau de faptul că astfel de lucruri ar trebui să fie monitorizate de primărie”, a spus sursa.

Victor Grozavu a confirmat pentru NM că firma sa Vigroproiect a elaborat proiectul mansardei pentru 7Sky. În același timp, el a subliniat că firma nu s-a ocupat cu nimic altceva în afară de proiectare și că nu a fost responsabilă de problemele juridice în obținerea actelor permisive. „De regulă, de aceasta se ocupă investitorul, adică firma care comandă lucrări de proiectare. Noi nu avem nicio atribuție în acest sens. Ar trebui să discutați cu proprietarul companiei, eu nu urmăresc acest proiect de când l-am predat comanditarului”, a remarcat Victor Grozavu.

El a mai spus că „construcția unor astfel de mansarde este un lucru normal”: „Am evaluat, există datele care demonstrează că această clădire poate să reziste unei astfel de reconstrucții”, a menționat Grozavu.

Андрей Мардарь / NewsMaker.md

Primăria 

În luna septembrie 2020, Maria Grozavu, șefa Secției autorizări construcții individuale a Direcției arhitectură, urbanism și relații funciare, a semnat cererea 7Sky privind examinarea unui pachet de documente necesare pentru autorizația de construcție a mansardei și, după ce a aprobat-o, a expediat-o arhitectului-șef al capitalei, Svetlana Dogotaru.

Întrebat de NM dacă nu există conflict de interese din cauza că mama sa, ca funcționar al primăriei, semnează acte care vizează activitatea companiei fiului, Victor Grozavu a răspuns că nu este la curent cu aceste documente și că nu le-a văzut niciodată.

În luna decembrie 2020, Svetlana Dogotaru a aprobat cererea 7Sky cu condiția că investitorul solicitant va oferi un proces-verbal de la adunarea locatarilor întocmit corect, cu toate semnăturile necesare.

Însă peste două luni, în ianuarie 2021, Victor Chironda, viceprimarul de atunci responsabil de urbanism și mobilitate urbană și Igor Vrabie, adjunctul arhitectului-șef, au semnat pentru 7Sky autorizația pentru construcția mansardei în temeiul aceluiași proces-verbal suspect, care nu conține nici nume, nici date (actele sunt la dispoziția NM).

Decizia cu privire la acordarea autorizației a apărut pe site-ul primăriei, au văzut-o locatarii blocurilor despre care este vorba. Indignați că primăria a eliberat autorizație fără acordul lor pentru construcția unei mansarde cu două nivele cu destinație „hotel”, locatarii au expediat o scrisoare către primărie, în care au cerut retragerea autorizației.

În luna februarie 2021, Victor Chironda a semnat o dispoziție cu privire la retragerea autorizației în legătură cu faptul că „mai mulți proprietari de locuințe au fost împotriva construcției”.

O săptămână mai târziu, Svetlana Dogotaru a informat despre aceasta locatarii a două blocuri, pe acoperișurile cărora urmau să fie construite mansardele.

Schema 

Chironda a menționat pentru NM că „este vorba despre o schemă”. „La prima etapă, când ei [compania lui Bogdanov și firma lui Grozavu] au solicitat certificatul de urbanism, ei cică au prezentat toate actele. Colaboratorii Direcției arhitectură sunt cei care ar trebui să verifice toate documentele. Ei au pregătit acest certificat și mi l-au prezentat ca să-l semnez. După ce l-am semnat, locatarii au aflat despre toate și au spus că nu au știut despre aceste construcții”, a subliniat fostul viceprimar.

Chironda a mai spus că procesul-verbal de la adunarea locatarilor i-a provocat suspiciuni, dar acesta trebuia să fie verificat de colaboratorii Direcției arhitectură. Fostul viceprimar a subliniat că este gata să răspundă pentru actele semnate, dar vrea ca odată cu el să răspundă și colaboratorii Direcției arhitectură care „au verificat și au pregătit toate acestea”.

Judecata 

Chironda a menționat că el colaborează cu locatarii acestor blocuri și îi ajută în procesul judiciar. De notat că 7Sky a chemat primăria în judecată, contestând retragerea autorizației. În acest proces s-au implicat și locatarii blocului. Ei au creat un condominium și au declarat că sunt de partea primăriei. Iar de partea dezvoltatorului imobiliar este Cancelaria de Stat, care consideră că primăria nu avea dreptul să retragă autorizația de construcție.

NM nu a reușit să obțină un comentariu al Cancelariei de Stat: cei de acolo nu au răspuns nici  la apelurile telefonice, nici la solicitarea în scris.

Nu am reușit să obținem nici comentariul proprietarului 7Sky, Anatolii Bogdanov: acesta a spus că nu este pregătit să comenteze și a promis că o va face mai târziu.

Avocatul Roman Aronov, care apără interesele locatarilor blocului, a comunicat pentru NM că, Cancelaria de Stat „este solidară” cu dezvoltatorul imobiliar și că din inițiativă proprie, a pornit procesul cu primăria și, de facto, împotriva locatarilor. Aronov speră la un proces corect și echitabil și dacă acesta va fi anume așa, decizia ar trebui să fie în favoarea locatarilor, a remarcat avocatul.

O nouă ședință de judecată în acest caz urma să aibă loc la 2 noiembrie, dar a fost amânată pentru 15 decembrie, la inițiativa judecătorului.

Judecătorul 

Judecător în dosarul despre mansarde este Alexei Paniș. Acesta a examinat cauza despre demolarea cafenelei „Guguță”. Prin decizia sa, acesta practic a permis construcția unui centru de business în Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din capitală, în locul cafenelei „Guguță”.

Primarul 

La începutul lunii septembrie, primarul Ion Ceban a anunțat că până în luna aprilie 2022, în Chișinău va funcționa un moratoriu asupra eliberării autorizațiilor pentru construcția mansardelor în centrul istoric al capitalei. Că „proiectul de construcție a mansardelor în capitală a fost unul greșit”, Ceban a spus încă pe când era candidat la funcția de primar. Iar la sfârșitul lunii octombrie, când la Buiucani au ars aproape 20 de locuințe de la mansarda unui bloc locativ, Ceban a asigurat jurnaliștii că „primăria a suspendat de mult eliberarea autorizațiilor pentru construcția mansardelor”. Mai târziu, Ceban a scris pe pagina sa de Facebook: „În toată perioada de când sunt în funcția de primar, eu nu am permis contrucția mansardelor”.

***
NM a constatat că din luna noiembrie 2019 (când Ceban a devenit primar) și până în luna septembrie 2021, în Chișinău s-au acordat 27 de autorizații de construcție a mansardelor, nouă dintre acestea – în centrul orașului, cinci – pe blocuri locative și una – pe un cămin. Există și case de locuit cu statut de monument de importanță națională, și edificii în centrul istoric al Chișinăului.

Doga, 4.PDF by newsmakermd on Scribd

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: