Андрей Мардарь / NewsMaker

DOC „Penalul” Rizea nu va primi azil politic în Moldova. Decizia Curții Supreme de Justiție

Ex-deputatul român Cristian Rizea, condamnat în țara vecină la închisoare pentru trafic de influență, nu va putea primi azil politic din Republica Moldova. O încheiere a fost dictată de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Pe 4 mai 2022, Cristian Rizea a depus cerere de chemare în judecată împotriva fostului președinte al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ cu caracter normativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, pe 4 noiembrie 2020, s-a adresat fostului președinte al Republicii Moldova cu o cerere de acordare a azilului politic.

Iar prin răspunsul semnat de către Nicolae Posturusu, fostul secretar general al fostului preşedinte al Republicii Moldova, i s-a comunicat că „cererea domnului Cristian Mihai, adresată şefului statului, privind solicitarea azilului politic a fost examinată în modul prevăzut de legislaţia în vigoare şi conform Hotărârii Comisiei pentru probleme cetățeniei şi acordării de azil politic nr. 9 din 13 noiembrie 2020, aprobată de președintele Republicii Moldova la 17 noiembrie 2020, a fost respinsă”.

În opinia reclamantului, actul administrativ cu caracter normativ contestat nu este legal.

CSJ a respins cererea lui Rizea de chemare în judecată a fostului președinte Igor Dodon, prin care solicita anularea unui decret privind dezaprobarea cererii de acordare a azilului politic.

Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în România pentru trafic de influență la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Acesta, însă, fugise din România cu două luni înainte de anunțarea sentinței, în ianuarie 2019 și s-a mutat în Republica Moldova.

Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a semnat decretul prin care i-a retras cetățenia moldovenească lui Cristian Rizea. Acesta a fost reținut în Republica Moldova pe 3 noiembrie 2020. Rizea era bănuit că ar fi comis ilegalități de natură penală atunci când a obținut cetățenia moldovenească. Mai exact, ar fi făcut declarații false în procesul de dobândire a cetățeniei.

Ulterior, Rizea a fost eliberat din arest de autoritățile moldovenești, deoarece a expirat termenul maxim de zile până la care o persoană poate fi reținută în Republica Moldova până să fie extrădată.

Potrivit portalului anticorupție.md, Rizea mai are pe rol în instanțele moldovenești cel puțin 20 de dosare civile. În cele mai multe dintre ele, acesta este reclamat pentru, defăimare sau pentru lezarea cinstei, onoarei şi reputației profesionale.

Cristian Mihai Rizea a fost lipsit de dreptul de a avea statut de refugiat pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Chişinău, care a mai respins şi solicitarea lui Rizea privind suspendarea decretului prezidențial din 2020 prin care i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova.

Cristian Rizea a fost subiectul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova despre cum şi-a procurat un imobil de lux într-un cartier select din Chişinău. Într-un interviu realizat în cadrul anchetei, Rizea a declarat că a obținut cetățenia moldovenească datorită faptului că bunica sa este originară din satul Congaz, raionul Comrat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: