Viață

(DOC) Transportatorii își vor sista activitatea din februarie, dacă autoritățile nu vor lua decizii „în termeni restrânși”

Mihaela Conovali
| 28 ianuarie, 2022
09:57

Transportatorii spun că dacă reprezentanții Ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) nu vor prezenta, în termeni restrânși, calculele reale ale tarifului la serviciile de transport și de autogară, atunci la începutul lunii februarie în semn de protest își vor sista activitatea toate rutele regulate din țară. Declarația transportatorilor se regăsește într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Andrei Spînu.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) spune că deja a patra lună transportatorii și MIDR nu pot ajunge la un numitor comun privind mărimea tarifului la serviciile de transport și la serviciile de autogară.

„Prevederile legislației care apără drepturile transportatorilor și obligă MIDR să aplice un tarif în baza calculelor reale sunt încălcate și ignorate într-un mod cinic de către minister”, comunică reprezentanții Asociației.

Tot ei spun că majoritatea transportatorilor sunt în prag de faliment, iar costurile nu mai pot fi acoperite de încasări. „Deja avem localități din care au fost sistate toate rutele. Populația acestor localități se deplasează cu taximetre sau cu transport ilicit și achită mult mai mult decât ar fi achitat dacă tariful ar fi fost majorat de către MIDR în baza unor calcule reale”, declară cei de la Asociație.

Transportatorii mai declară că de la numirea noului Guvern și până în prezent nu a fost întreprinsă nici o măsură îndreptată spre soluționarea problemelor acumulate în domeniul transporturilor.

„Modul cum sunt examinate problemele din transport, neputința evidentă de a elabora soluții, lipsa capacității de a sesiza natura problemelor existente a scos la iveală incompetența totală a ministerului. Această incompetență s-a evidențiat mai ales prin conținutul calculelor efectuate de MIDR privind tariful la transportul rutier”, declară Asociația.

Prin urmare, APOTA spune că în cazul în care MIDR în termeni restrânși nu va prezenta calcule reale ale tarifului la serviciile de transport și a tarifului la serviciile de autogară, atunci transportatorii la începutul lunii februarie în semn de protest își vor sista activitatea pe rutele regulate.

Anterior, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a publicat un document pentru consultări publice, avizare și expertizare prin care se arată că la serviciile regulate în trafic interraional, pentru categoria de confort II, vor putea fi stabilite tarife majorate până la 70 bani/km, pentru categoria de confort I – până la 80 bani/km. La serviciile regulate în trafic raional, pentru categoria de confort II – până la 90 bani/km, iar pentru categoria de confort I – până la 1 leu/km. Aceasta, pe fonul unor tarife generale de 70 bani/km pentru categoria de confort I și 60 bani/km pentru categoria de confort II.

În cadrul unei conferințe de presă, din 21 ianuarie, reprezentanții APOTA au declarat că transportatorii nu sunt de acord cu prevederile proiectului Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care propune posibilitatea stabilirii tarifelor mai mari la transportul auto de pasageri cu avizul pozitiv al consiliilor autorităților administrației publice locale. În opinia acestora, prevederile proiectului sunt ilegale și ar îngreuna întreg procesul de implementare.

La rândul său, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a venit cu o reacție la declarațiile reprezentanților APOTA. Spînu a declarat că unul din participanții conferinței de presă a transportatorilor a depus chiar o cerere de micșorare a tarifului.

„Transportatorul solicită reducerea tarifului din cauza sporirii fluxului de călători. În schimb, în conferința de presă solicită creșterea tarifului. În final, mă adresez transportatorilor de bună credință, împreună vom găsi soluții corecte, în interesul oamenilor și a industriei”, a spus Spînu.

În data de 25 ianuarie curent, transportatorii au spus că mesajul nu este înțeles corect de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu. Ei nu cer majorarea tarifului, dar efectuarea unui calcul real al acestuia pentru ca mai târziu să fie aprobate măsuri de suport pentru cei din domeniu.

andrei spînu, APOTA, MIDR, top, transportatori

Știri similare

Viață

Referendumul de la Coșnița: peste 95% au votat interzicerea schimbării destinației unor terenuri agricole

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.