Андрей Мардарь / NewsMaker

Dodon, despre anticipate: „Trebuie să facem tot posibilul să nu aibă loc alegeri în luna mai-iunie”

Partidul Socialiștilor (PSRM) va face tot posibilul pentru ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc „cât mai târziu” și nu în luna mai sau iunie. Declarația a fost făcută de către liderul formațiunii Igor Dodon, în cadrul ediției din 15 aprilie a emisiunii „Moldova în Direct” de la postul național de televiziune.

Igor Dodon a declarat franc că PSRM se opune desfășurării alegerilor parlamentare anticipate în timpul apropiat.

„Vom face tot posibilul pentru ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc mai târziu, după ce vom procura vaccinuri, după ce vom ajuta oamenii cu inițiative sociale. După aceea, putem merge și la alegeri, dar nu mai devreme. Mai devreme vom face tot posibilul ca să nu aibă loc”, a precizat Dodon.

Politicianul a reiterat acuzațiile în adresa președintei țării, precum că a utilizat judecătorii CC în scopuri proprii.

„Decizia de astăzi este, în opinia noastră, uzurparea puterii de stat prin intermediul Curții Constituționale și parlamentul trebuie să-i dea aprecierea respectivă, așa cum a fost în 2019 și acest lucru se va întâmpla. Socialiștii vor iniția un astfel de proces. După aceea, trebuie să facem tot posibilul să nu aibă loc alegeri în luna mai-iunie, așa cum vrea Maia Sandu. Pentru că vom intra în alegeri în plină pandemie”, a mai spus socialistul.

Fostul președinte a dat de înțeles că parlamentul ar putea să nu recunoască decizia CC: „În ceea ce privește tentativa doamnei Sandu să dizolve parlamentul, este dreptul ei. Organul legislativ are agenda sa. Suntem stat parlamentar. Dacă parlamentul va lua decizia că nu recunoaște decizia Curții Constituționale, așa cum a fost în 2019, are acest drept. Precedent a fost”.

Pe 3 februarie, Igor Dodon declara ferm că alegerile parlamentare anticipate se vor desfășura în luna iunie.

Pe 15 aprilie, Curtea Constituțională a decis că sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea parlamentului.

***

Precizăm că, pe 31 martie, Parlamentul a aprobat instituirea stării de urgență până pe 30 mai 2021. Conform Constituției, pe perioada stării de urgență nu pot fi organizate scrutine electorale. Lista cu măsurile impuse în contextul stării de urgență a fost publicată abia pe 2 aprilie. Pe 8 aprilie, mai multe prevederi au fost revizuite.

Pe 9 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat că a depus o sesizare la Curtea Constituțională, cu privire la declararea neconstituționalității actelor normative care țin de declararea stării de urgență.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru al României. S-a născut în Ucraina și are cetățenia R. Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Șeful statului a anunțat nominalizarea în cadrul unei conferințe de presă din 4 iunie, la Palatul Cotroceni.

Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul, din poziția de prim-ministru. (…) Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. Dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide, pe multe probleme. (…) E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceiași responsabilitate de la partidele politice”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, Eugen Tomac s-a declarat „onorat” că i-a fost încredințată sarcina de a forma noul Executiv.

Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem, cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară: România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. (…) În acest spirit, îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. (…) Voi prezenta României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus premierul desemnat.

În continuare, Eugen Tomac trebuie să negocieze cu fiecare formațiune politică din Parlament pentru a vedea dacă poate strânge o majoritate pentru învestirea cabinetului său de miniștri.

Conform Constituției României, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a elabora un program de guvernare și lista de miniștri. De asemenea, „la cel mult 10 zile de la desemnare”, trebuie să aibă loc votul de încredere în Parlament.

Pentru instalarea Guvernului, este nevoie de votul a minim 233 de parlamentari.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981, în satul Babele, raionul Ismail, pe teritoriul actual al Ucrainei.

De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică. A activat în Ministerul Afacerilor Externe și în Administrația Prezidențială, unde a fost responsabil de relația cu românii de pretutindeni și consilier al lui Traian Băsescu.

A fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și reales în 2016. Și-a exercitat mandatul până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

Din 2019 este eurodeputat din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În actuala legislatură a Parlamentului European face parte din grupul Renew Europe.

Eugen Tomac este președintele PMP din 2022. Formațiunea a fost înființată în 2014 de fostul președinte Traian Băsescu.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit pe Eugen Tomac consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Eugen Tomac este un susținător al aderării Republicii Moldova la UE și al unirii Republicii Moldova cu România.

Acesta deține cetățenia României, Republicii Moldova și Ucrainei.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: