Telegram/Igor Dodon

Dodon, după decizia de reducere a numărului secțiilor de votare pentru Transnistria: Se pune serios sub semnul întrebării validarea acestor alegeri

Președintele Partidului Socialiștilor (PSRM) Igor Dodon susține că hotărârea Curții de Apel Chișinău, cu privire la reducerea numărului de secții de votare din Trasnistria până la 12 din 41, câte erau planificate inițial, reprezintă o capturare a puterii în stat, care pune la îndoială validarea scrutinului din 11 iulie. Declarația a fost făcută în seara de 8 iulie, la emisiunea „Prime Time” de la Prime TV.

Igor Dodon a ținut să sublinieze că hotărârea magistraților va fi atacată în instanța superioară. Acesta a acuzat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) că ar controla justiția.

„Nu este o decizie definitivă, pentru că trebuie atacată, se întrec toate limitele, nu a fost niciodată așa ceva. Curtea de Apel și instituțiile de justiție se uită acum la președintele țării, asta e capturare. Ceea ce se întâmplă în aceste momente nu a mai fost în Republica Moldova. Cu 48 de ore înainte de alegeri să închizi 30 de secții de votare, prin decizia Curții de Apel, înseamnă disperare din partea PAS. Sunt conștienți că nu au nicio șansă să câștige și merg la încălcări flagrante, care pun serios sub semnul întrebării validarea acestor alegeri. Deja au încălcat când au deschis 150 de secții de votare nu în termenii stabiliți”, a declarat Dodon.

PAS nu a venit deocamdată cu o reacție la aceste acuzații și nici la hotărârea Curții de Apel Chișinău.

***

Magistrații de la Curtea de Apel Chișinău au admis integral contestația depusă de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova și au ajuns la concluzia că numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului trebuie redus de la 41 la 12. Hotărârea este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Cererea de recurs poate fi depusă în termen de o zi de la pronunțarea dispozitivului hotărârii la Curtea de Apel Chișinău.

Amintim că, inițial, CEC a stabilit constituirea a 43 de secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. Ulterior, și-a revizuit decizia și a anunțat că vor fi deschise 41 de secții. Mai multe partide pro-europene au exprimat îngrijorări că secțiile de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului pot fi folosite pentru fraude electorale în favoarea unor partide pro-ruse, inclusiv prin transportarea organizată la vot.

Conform datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor, în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale de la Chișinău, sunt înregistrați peste 258 mii cetățeni cu drept de vot ai Republicii Moldova.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: