Dodon, după ce a fost întrebat de TASS despre „împărțirea Ucrainei”: „Și Moldova trebuie să participe la negocieri”

Fostul președinte Igor Dodon, în prezent – lider al Partidului Socialiștilor (PSRM), a declarat că R. Moldova trebuie să participe „în negocierile privind Ucraina”. Precizarea a fost făcută în studioul agenției rusești TASS după ce a fost întrebat despre „împărțirea Ucrainei”, mai exact – „cât este de posibilă, ce țări ar putea fi interesate, România, poate Moldova”. „Noi acum nu vorbim că cerem anumite teritorii înapoi, deși trebuie să înțelegem că Moldova a pierdut ieșirea la mare în 1940 și economic desigur am pierdut foarte mult. Trebuie să înțelegem că pe teritoriul Ucrainei este o diasporă mare moldovenească. (…) De aceea, noi aceste întrebări obligatoriu trebuie să le punem”, a comunicat Dodon.

Aflat în studioul TASS, Dodon a spus că în fiecare lună merge la Moscova pentru că are un contract cu Universitatea Sberbank și ține lecții în cadrul instituției. „Oficial sunt lecții la Sberbank și desigur au fost și alte întâlniri, dar dacă nu sunt oficiale atunci despre ele probabil nu trebuie de vorbit”, a adăugat Dodon.

Ulterior a fost întrebat de către jurnalistul TASS despre „împărțirea Ucrainei”, mai exact – „cât este de posibilă, ce țări ar putea fi interesate, România, poate Moldova”.

„Eu mi-am exprimat poziția câteva săptămâni în urmă și unii au început să mă critice, când am amintit că o parte din teritoriile Ucrainei cândva din punct de vedere istoric au fost pământuri moldovenești. (…) Recent, Vladimir Vladimirovici (nota red. Putin) a spus că în negocierile privind Ucraina trebuie să participe și alte țări. (…) Eu cred că Moldova tot trebuie să participe. Noi suntem vecinii Ucrainei. Prin țara noastră au trecut sute de mii, un milion, de refugiați. Noi tot foarte mult am pierdut din cauza acestui război. De aceea – da, eu cred că noi tot trebuie să participăm la negocieri. (…) Ce ține de teritorii și o potențială împărțire a Ucrainei, noi acum nu vorbim că cerem anumite teritorii înapoi, deși trebuie să înțelegem că Moldova a pierdut ieșirea la mare în 1940 și economic desigur am pierdut foarte mult. Trebuie să înțelegem că pe teritoriul Ucrainei este o diasporă mare moldovenească – sute de mii care vorbesc în limba moldovenească și pe care nimeni nu-i protejează. De aceea, noi aceste întrebări obligatoriu trebuie să le punem”, a comunicat Dodon.

Amintim, data trecută – întors de la Moscova, Dodon a susținut o conferință de presă în care a făcut declarații pe marginea mai multor subiecte, inclusiv invazia rusă din Ucraina. Acesta a spus că unii politicieni din UE și România, cărora nu le-a dat numele, ar „împărți” teritoriile Ucrainei. „În primul rând, pământurile pe care le numiți, din punct de vedere istoric, sunt moldovenești, unele din ele. Acolo și acum locuiesc sute de mii de moldoveni și ei vorbesc limba moldovenească. În al doilea rând, noi, Moldova sovietică, am fost privați de statutul de țară maritimă. Ne-a fost luat sudul și nordul țării printr-o decizie ilegală la mijlocul secolului trecut”, menționa socialistul.

În reacție, vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman, care este membră Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că prin aceste declarații Dodon se aliniază agresiunii rusești. Totodată, ea a solicitat partidelor din opoziție „să manifeste o poziție clară în care condamnă aceste declarații care pun în pericol securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: