Dodon, după ce a fost întrebat de TASS despre „împărțirea Ucrainei”: „Și Moldova trebuie să participe la negocieri”

Fostul președinte Igor Dodon, în prezent – lider al Partidului Socialiștilor (PSRM), a declarat că R. Moldova trebuie să participe „în negocierile privind Ucraina”. Precizarea a fost făcută în studioul agenției rusești TASS după ce a fost întrebat despre „împărțirea Ucrainei”, mai exact – „cât este de posibilă, ce țări ar putea fi interesate, România, poate Moldova”. „Noi acum nu vorbim că cerem anumite teritorii înapoi, deși trebuie să înțelegem că Moldova a pierdut ieșirea la mare în 1940 și economic desigur am pierdut foarte mult. Trebuie să înțelegem că pe teritoriul Ucrainei este o diasporă mare moldovenească. (…) De aceea, noi aceste întrebări obligatoriu trebuie să le punem”, a comunicat Dodon.

Aflat în studioul TASS, Dodon a spus că în fiecare lună merge la Moscova pentru că are un contract cu Universitatea Sberbank și ține lecții în cadrul instituției. „Oficial sunt lecții la Sberbank și desigur au fost și alte întâlniri, dar dacă nu sunt oficiale atunci despre ele probabil nu trebuie de vorbit”, a adăugat Dodon.

Ulterior a fost întrebat de către jurnalistul TASS despre „împărțirea Ucrainei”, mai exact – „cât este de posibilă, ce țări ar putea fi interesate, România, poate Moldova”.

„Eu mi-am exprimat poziția câteva săptămâni în urmă și unii au început să mă critice, când am amintit că o parte din teritoriile Ucrainei cândva din punct de vedere istoric au fost pământuri moldovenești. (…) Recent, Vladimir Vladimirovici (nota red. Putin) a spus că în negocierile privind Ucraina trebuie să participe și alte țări. (…) Eu cred că Moldova tot trebuie să participe. Noi suntem vecinii Ucrainei. Prin țara noastră au trecut sute de mii, un milion, de refugiați. Noi tot foarte mult am pierdut din cauza acestui război. De aceea – da, eu cred că noi tot trebuie să participăm la negocieri. (…) Ce ține de teritorii și o potențială împărțire a Ucrainei, noi acum nu vorbim că cerem anumite teritorii înapoi, deși trebuie să înțelegem că Moldova a pierdut ieșirea la mare în 1940 și economic desigur am pierdut foarte mult. Trebuie să înțelegem că pe teritoriul Ucrainei este o diasporă mare moldovenească – sute de mii care vorbesc în limba moldovenească și pe care nimeni nu-i protejează. De aceea, noi aceste întrebări obligatoriu trebuie să le punem”, a comunicat Dodon.

Amintim, data trecută – întors de la Moscova, Dodon a susținut o conferință de presă în care a făcut declarații pe marginea mai multor subiecte, inclusiv invazia rusă din Ucraina. Acesta a spus că unii politicieni din UE și România, cărora nu le-a dat numele, ar „împărți” teritoriile Ucrainei. „În primul rând, pământurile pe care le numiți, din punct de vedere istoric, sunt moldovenești, unele din ele. Acolo și acum locuiesc sute de mii de moldoveni și ei vorbesc limba moldovenească. În al doilea rând, noi, Moldova sovietică, am fost privați de statutul de țară maritimă. Ne-a fost luat sudul și nordul țării printr-o decizie ilegală la mijlocul secolului trecut”, menționa socialistul.

În reacție, vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman, care este membră Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) a declarat că prin aceste declarații Dodon se aliniază agresiunii rusești. Totodată, ea a solicitat partidelor din opoziție „să manifeste o poziție clară în care condamnă aceste declarații care pun în pericol securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pikist.com

Numărul copiilor victime ale infracțiunilor sexuale a crescut în Moldova. Datele MAI pentru primele 10 luni ale anului

830 de copii au fost victime ale infracțiunilor în Republica Moldova în primele zece luni ale anului 2026. Dintre aceștia, 290 au fost victime ale infracțiunilor sexuale, cu patru mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Datele au fost prezentate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pe 12 noiembrie, în cadrul unei ședințe dedicate protecției copiilor împotriva abuzurilor și exploatării sexuale.

La ședința Comisiei Naționale pentru monitorizarea implementării Convenției de la Lanzarote, reprezentanții autorităților și experții Consiliului Europei au discutat despre rezultatele obținute în perioada 2025–2026 și măsurile care trebuie luate în continuare pentru protejarea copiilor.

Unul dintre subiecte a fost activitatea Centrului regional Barnahus din nordul țării, care oferă ajutor copiilor victime sau martori ai infracțiunilor. Experții au evaluat activitatea centrului și au venit cu recomandări pentru îmbunătățirea serviciilor oferite copiilor.

Participanții au analizat și activitatea Centrului de Siguranță Digitală din Moldova în prima jumătate a anului 2026. Discuțiile au vizat pericolele la care sunt expuși copiii pe internet și măsurile necesare pentru prevenirea abuzurilor și exploatării sexuale în mediul online.

De asemenea, a fost discutată verificarea persoanelor care lucrează cu copiii, pentru a preveni eventualele abuzuri sexuale.

Printre prioritățile pentru următorii ani se numără pregătirea unui nou plan de măsuri pentru perioada 2027–2028, îmbunătățirea serviciilor de ajutor pentru copiii care au fost victime ale infracțiunilor și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a abuzurilor sexuale, inclusiv pe internet.

Ședința a avut loc în contextul Zilei europene pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, marcată anual pe 18 noiembrie. Cu această ocazie, Consiliul Europei urmează să lanseze un ghid pentru jurnaliști, care conține recomandări despre cum trebuie reflectate aceste cazuri, astfel încât să fie respectată viața privată și protejată identitatea copiilor victime.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: