NM

Domnica Manole: rezultatele referendumului inițiat de Maia Sandu vor avea putere juridică supremă

Rezultatele referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), inițiat de președinta țării, Maia Sandu, vor avea putere legislativă supremă și nu vor trece printr-un vot suplimentar în Parlament. Declarația a fost făcută de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, după ce Înalta Curte a avizat pozitiv, pe 16 aprilie, revizuirea Constituției prin referendum.

„În cadrul referendumului constituțional republican, poporul are prerogativa de a-și exercita direct suveranitatea națională, exprimându-și voința cu privire la cele mai importante probleme ale societății și ale statului. Hotărârile adoptate potrivit rezultatului referendumului republican constituțional au putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului”, a declarat Domnica Manole în cadrul unui briefing susținut pe 16 aprilie, la scurt timp după decizia CC.

Potrivit președintei Înaltei Curți, inițiativa de revizuire a Constituției pe calea referendumului nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al Republicii Moldova și nici statutul de neutralitate permanentă. Curtea mai susține că inițiativa nu presupune suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

„Curtea a mai notat că o eventuală accedere a Moldovei la UE nu va submina supremația Constituției din perspectiva suveranității naționale”, a mai declarat Domnica Manole.

Amintim că referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta Maia Sandu, la sfârșitul anului 2023. Plebiscitul ar urma să se desfășoare în ziua alegerilor prezidențiale. Scopul acestuia și al modificării Constituției este declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.

Pe 9 aprilie, președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a anunțat că a transmis propunerea de inițiere a referendumului pentru revizuirea Constituției la Curtea Constituțională. Sesizarea a fost semnată de 46 de deputați. Detalii – AICI.

Pe 16 aprilie, Curtea Constituțională a dat undă verde pentru organizarea referendumului constituțional privind aderarea la UE. Plebiscitul, inițiat de președinta țării, Maia Sandu, urmează să aibă loc pe data de 20 octombrie, 2024. Întrebarea la care vor răspunde moldovenii este: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. La fel, Constituția urmează să fie completată cu un nou titlu: „Integrarea în Uniunea Europeană”. Detalii – AICI. 

Amintim că, anterior, atât speakerul Parlamentului, Igor Grosu, cât și vicepreședinta Legislativului Doina Gherman au declarat că votul cetățenilor va fi stipulat în Legea Supremă automat, fără să treacă printr-un vot suplimentar în forul legislativ. Parlamentarii au declarat că „nu este nevoie ca deputații să valideze ceea ce au hotărât oamenii”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

În regiunea transnistreană vor fi majorate tarifele la serviciile comunale

Începând cu 1 ianuarie 2026, în regiunea transnistreană vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. Despre aceasta a anunțat pe 28 iulie organul executiv local într-un comunicat de presă.

Astfel, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va crește cu 3% — până la 1,75 ruble per metru cub. Electricitatea se va scumpi cu 5% și va costa 1,5 ruble per kWh. Apa va fi mai scumpă cu 8%, ajungând la 10,54 ruble per metru cub.

Tariful pentru încălzirea centralizată se va majora cu 5% — până la 769,83 ruble per gigacalorie. În schimb, încălzirea de la centralele autonome va fi puțin mai ieftină — până la 578,9 ruble (anul acesta fiind 586,21 ruble).

Amintim că, pe 18 iunie anul acesta, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui „colaps financiar și social”. Prăbușirea economică bruscă a provocat o criză energetică, cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului 2025. Rusia a întrerupt livrările de gaz către stânga Nistrului. Din această cauză, localnicii de pe malul stâng al Nistrului au trăit mai bine de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu pene de curent programate.

În februarie, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind modul de livrare a gazului în regiunea transnistreană. Această schemă, potrivit autorităților de la Tiraspol, este finanțată printr-un credit din partea Rusiei. Gazul este livrat de compania maghiară MET prin intermediul Moldovagaz, iar plata este făcută de o companie din Dubai (numele ei nu este cunoscut). Atunci, Chișinăul a anunțat că vor fi livrate până la 3 milioane de metri cubi zilnic, pentru a fi acoperit strictul necesar al regiunii, dar nu și pentru a reporni producția industrială. Cu toate acestea, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat că marile întreprinderi industriale — care alimentează în mare parte bugetul regiunii — și-au reluat activitatea.

În iunie a apărut informația că regiunea se confruntă din nou cu probleme în ceea ce privește livrarea gazului. Volumul producției industriale a scăzut aproape la jumătate în această perioadă. Scăderea în sectorul energetic a constituit 51,5%, iar în metalurgia feroasă — 68%. Doar industria alimentară, care deservește piața internă a regiunii, a fost afectată într-o măsură mai mică. Exporturile regiunii transnistrene s-au redus cu 31,5%, iar asta fără a lua în calcul exportul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului.

Criza, însă, nu s-a încheiat aici. La începutul lunii iunie, stațiile PECO au încetat să mai vândă gaz. De asemenea, organul executiv local a anunțat că salariile vor fi plătite în tranșe, dar nu mai rar de o dată pe lună. Totodată, legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a decis redirecționarea încasărilor curente din bugetele locale către cel al regiunii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: