NewsMaker

Dosarul Plahotniuc: avocații cer 48 de martori noi și sesizează Curtea Constituțională. Reacția procurorului

Avocații fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc – acuzat de implicare în frauda bancară – au cerut, la ședința de judecată din 10 februarie, extinderea listei martorilor apărării cu încă 48 de persoane. Totodată, apărarea a depus două sesizări la Curtea Constituțională.

Avocatul Lucian Rogac a declarat că, până în prezent, instanța a reușit să audieze doar 18 din cei 27 de martori ai apărării aprobați anterior. Ceilalți fie au refuzat să depună mărturie, fie au părăsit țara, fie locul aflării lor nu poate fi stabilit. Având în vedere că lista acuzării include 51 de martori, apărarea insistă asupra extinderii propriei liste pentru a asigura echilibrul părților și dreptul la un proces echitabil.

Procurorul Alexandru Cernei s-a pronunțat împotriva admiterii cererii. Potrivit lui, termenele procedurale pentru prezentarea listei de martori au expirat demult.

Toto astăzi, avocații lui Plahotniuc au depus două sesizări pentru verificarea constituționalității unor prevederi din Codul de procedură penală:

Apărarea contestă articolul care reglementează condițiile de disjungere a cauzelor penale. Dosarul lui Plahotniuc a fost inițial separat, apoi comasat cu dosarele altor figuranți ai „furtului miliardului”, iar ulterior, la solicitarea procuraturii, a fost din nou disjuns într-o procedură separată. Avocații consideră aceste acțiuni ilegale și solicită o interpretare din partea Curții Constituționale.

A doua sesizare vizează norma care permite instanței să stabilească termene stricte pentru prezentarea listei de probe, fapt care, în opinia apărării, le limitează drepturile.

Instanța va examina demersurile avocaților și se va pronunța la următoarea ședință, când este planificată audierea lui Vladimir Plahotniuc.

Amintim,  Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este învinuit de complicitate la furtul miliardului, pe 28 noiembrie 2025. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și a martorilor din partea apărării.

Reamintim, Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Rezoluție pentru tribunalul special privind crimele împotriva Ucrainei, adoptată la Chișinău. Sandu: „Rusia este cea mai presantă amenințare”

La Chișinău a fost adoptată Rezoluția privind instituirea Comitetul de Management al Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Revoluția a fost adoptată în cadrul Sesiunii Ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe al Republicii Moldova. În cadrul sesiunii ministeriale, președinta Maia Sandu a declarat că „Rusia este cea mai severă amenințare la adresa securității continentului nostru astăzi”, iar presiunea asupra acesteia „trebuie menținută și consolidată”.

Ministerul de Externe, despre rezoluție

Ministerul de Externe a anunțat că, în cadrul celei de-a 135-a Sesiune Ministerială a Consiliului Europei prezidată de Republica Moldova, a fost adoptată Rezoluția referitoare la instituirea Acordului Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.

Potrivit sursei citate, rezoluția a fost înmânată ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Andrei Sibiga, de către secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, și de ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, în calitatea sa de președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în cadrul ceremoniei de deschidere a sesiunii ministeriale.

Facebook/Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova

„Acordul prevede crearea Comitetului de Management al Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, care va asigura finanțarea, precum și sprijinul administrativ și managerial necesar funcționării acestuia. Tribunalul Special va avea mandatul de a investiga și urmări penal persoanele responsabile de crima de agresiune împotriva Ucrainei”, a precizat Ministerul de Externe de la Chișinău.

Potrivit Ministerului, Republica Moldova se numără printre cele 34 de state membre care și-au exprimat intenția de a adera la acest Acord, alături de UE, Costa Rica și Australia.

Ce a declarat Maia Sandu

În cadrul Sesiunii Ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Chișinău, președinta Maia Sandu a declarat că „Rusia este cea mai presantă și severă amenințare la adresa securității continentului nostru astăzi și, probabil, pentru deceniile următoare”. În context, șefa statului a spus că „presiunea asupra Rusiei trebuie menținută și consolidată, iar Ucraina trebuie sprijinită în continuare atât militar și financiar, cât și prin mecanisme internaționale de responsabilizare pentru crimele comise în timpul războiului”.

Totodată, Sandu a salutat adoptarea iminentă, la Chișinău, a Acordului Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. „Este un război purtat în interiorul societăților noastre împotriva modului în care oamenii gândesc, a ceea ce ei consideră demn de încredere și a felului în care votează”, a comunicat șefa statului.

Potrivit instituției prezidențiale, șefa statului a avertizat că „manipularea informațională, finanțarea ilicită și ingerințele externe reprezintă amenințări directe la adresa modului european de viață și a subliniat necesitatea unor abordări mai eficiente pentru protejarea democrațiilor, adaptate noilor realități”. „Democrațiile nu se pot apăra cu metodele deceniilor trecute”, a a adăugat președinta, menționând că este necesar „adoptarea unui instrument juridic internațional care să permită o cooperare mai eficientă între state în combaterea amenințărilor hibride”.

În același timp, șefa statului a declarat că „extinderea Uniunii Europene și apărarea vieții democratice europene sunt, în cele din urmă, unul și același act de rezistență”.

***

Amintim că, în aprilie 2024, un grup de 44 de țări a cerut la Haga crearea unui tribunal care să tragă Federația Rusă la răspundere pentru crimele de război comise în Ucraina. O declarație în acest sens a fost adoptată în urma conferinței „Restabilirea justiției pentru Ucraina”. Documentul a fost susținut inclusiv de Republica Moldova. Ulterior, în mai 2025, Moldova a susținut la Lvov crearea tribunalului care să judece Rusia pentru crimele de război comise în Ucraina. În iunie 2025, președintele Ucrainei și secretarul general al Consiliului Europei au semnat un acord privind crearea tribunalului special pentru Rusia.

***

Republica Moldova găzduiește, pe 15 mai, cea de-a 135-a Sesiune Ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. La eveniment participă delegații din statele membre, inclusiv miniștri ai afacerilor externe. Reuniunea de la Chișinău marchează și încheierea mandatului Republicii Moldova la Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Acesta este al doilea mandat exercitat de țara noastră de la aderare, primul a avut loc loc în 2003. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: