Magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au respins ca inadmisibil recursul depus de Partidul „Congresul Civic” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2021, prin care s-a cerut anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind înregistrarea în campania
electorală a Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR).
„Recursul depus de Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii Alina, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă”, se arată în decizia Curții Supreme de Justiție.
Mai exact, recursul a fost respins din motiv că a fost depus de „o persoană neîmputernicită”.
„Alina Palii nu a fost împuternicită în modul prevăzut de lege de a semna şi depune cererea de recurs în interesele recurentului Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, motiv ce impune Completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ să ajungă la concluzia de a conchide că recursul este depus de către o persoană neîmputernicită şi urmează a fi declarat inadmisibil”, se mai arată în decizia CSJ.
Pe 7 iunie, Congresul Civic a solicitat excluderea AUR din cursa electorală. Printre motivele invocate se numără faptul că, în lista candidaților propuși la funcția de deputat, figurează doi lideri ai altor partide – ceea ce înseamnă că AUR ar fi trebuit să depună documentele de înregistrare la Comisia Electorală Centrală în calitate de bloc electoral (pentru blocurile electorale, pragul de accedere în parlament este mai înalt).
Pe 8 iunie, Curtea de Apel a respins solicitarea privind eliminarea din cursa electorală a AUR. În decizia Curții se arată că „Valeriu Munteanu şi Dorin Chirtoacă, candidaţii de la poziţiile nr. 3 şi 4 din lista partidului înregistrat prin hotărârea contestată, la care se referă reclamantul, au prezentat acte doveditoare care confirmă încetarea calităţii de membru al unui alt partid şi aderarea acestora la Partidului Politic Alianţa pentru Unirea Românilor”.
Magistrații Curții Supreme de Justiție continuă audierea martorilor acuzării în dosarul denumit generic „Kuliok”, în care este acuzat fostul președinte al Republicii Moldova, deputatul socialist Igor Dodon. În ședința din 5 februarie, au fost audiați, printre alții, fostul speaker al Parlamentului Andrian Candu și ex-deputatul Iurie Reniță, care a făcut publice imaginile cu renumita „sacoșă neagră”.Igor Dodon a lipsit de la ședință, din nou.
Andrian Candu – finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, care i-ar fi transmis sacoșa lui Igor Dodon – a refuzat să ofere declarații pentru presă după audierile din instanță. Întrebat „câți bani erau în kuliok”, Candu a răspuns: „Suplimentar nu am voie și nu vreau să mă expun”.
Mărturii a depus și fostul deputat Iurie Reniță, care a publicat imaginile video care stau la baza dosarului. Întrebat ce conținea sacoșa neagră, acesta a declarat că, în opinia sa, era vorba despre bani. „Analiza logică a lucrurilor ne conduce la faptul că în faimosul Kuliok erau bani. E o chestiune logică”, a spus Reniță.
Fostul parlamentar a explicat și de ce a ales să facă publice imaginile într-o conferință de presă și nu să le prezinte inițial procuraturii. Potrivit lui, la acel moment funcția de procuror general era deținută de Alexandr Stoianoglo: „M-am convins că îl protejează pe Dodon și PSRM permanent”. Trebuie să reamintim, în acest context, că Stoianoglo, care a fost eliberat din funcția de procuror-general între timp, a candidat în 2024 la funcția de președinte al țării fiind susținut de PSRM și Igor Dodon.
Pe lângă Candu și Reniță, a depus declarații și fostul membru PDM, bloggerul Ion Harghel. „Istoria uneori te prinde în anumite circumstanțe în care nu neapărat vei cunoaște urmările. Asta s-a întâmplat. Atunci eram membru te partid în respectivul edificiu, de asta sunt martor”, a declarat Harghel pentru presă, după ce a depus mărturii.
Tot astăzi a fost audiat și fostul ministru al Justiției și membru PDM, Vladimir Cebotari. Acesta a refuzat să facă declarații pentru presă până când instanța nu va evalua toate declarațiile și probele și nu va emite o decizie „corectă”. „Nu cred că pot să comunic mai multe lucruri publicului, pentru că nu cunosc ce urmează să influențeze. Actul de justiție trebuie să fie în conformitate cu legea, dar nu posibilele percepții pe care le putem crea”.
Întrebat de jurnaliști dacă în, în opinia sa, în sacoșă erau bani, Cebotari a răspuns: „Nu pot să confirm dvs. sau publicului nimic”.
Procurorul de caz a ezitat să vorbească presei despre relevanța mărturiilor depuse de Candu, Reniță, Harghel și Cebotari. La rândul său, avocatul lui Dodon a declarat că relevanța mărturiilor va fi apreciată după ce toți martorii vor fi audiați. „Una e cert: toți au careva probleme cu legea. (…) Un martor ideal e un martor liber, asupra căruia nu planează nicio suspiciune că ar fi într-o problemă sau, mai grav, în detenție. Asta e realitatea”, a precizat apărătorul.
Amintim, CSJ a început audierea martorilor pe 4 februarie. În prima ședință, mărturii au depus deputatul PAS Lilian Carp, fostul premier Pavel Filip, fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova Andrei Neguța și ex-deputatul democrat Dumitru Diacov.
Curtea Supremă de Justiție a informat deja că, până pe 27 martie 2026, sunt programate 15 ședințe de judecată, fiecare cu o durată estimată între 4 și 8 ore. În cadrul acestora urmează să fie audiați în total 11 martori ai acuzării și 36 ai apărării, precum și cercetate probe video și înscrisuri. Până la 12 februarie 2026 vor fi examinate probele acuzării, iar începând cu ședința din 17 februarie 2026 vor fi cercetate probele apărării.
Istoria dosarului „kuliok”
Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.
Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.
În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.
Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.
Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.
Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
