Poză simbol

Două monumente istorice din centrul Chișinăului, demolate pentru blocuri: Ministerul Culturii acuză Primăria de favorizarea unui dezvoltator imobiliar

Ministerul Culturii atrage atenția asupra unei situații grave în Chișinău, unde două monumente istorice au fost demolate ilegal pentru a face loc unor blocuri locative. Instituția acuză Primăria municipiului de favorizarea unui dezvoltator imobiliar și de încălcarea repetată a legislației privind protecția patrimoniului cultural.

Potrivit Ministerului Culturii, primul caz vizează monumentul de pe strada Serghei Lazo nr. 46, pentru care Consiliul Național al Monumentelor Istorice avizase în 2018 un proiect de restaurare cu anexarea unei construcții de maximum șapte etaje. Contrar avizului și legislației, monumentul a fost demolat integral, iar în locul său a fost construit un bloc cu 13 etaje. În septembrie 2021, primarul Ion Ceban s-a pronunțat public împotriva construcției, iar viceprimarul Ilie Ceban a dispus sistarea lucrărilor, constatând demolarea ilegală.

„La 7 septembrie 2021, primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, s-a pronunțat public împotriva construcției, iar prin Dispoziția viceprimarului Ilie Ceban nr. 525-d din 07.09.2021 a fost constatată demolarea ilegală și dispusă sistarea lucrărilor”, se arată în comunicatul instituției.

Al doilea caz vizează monumentul de pe strada Mitropolit Dosoftei nr. 95, demolat integral la 2 decembrie 2024, deși în 2021 fusese avizat un proiect de restaurare. Pentru ambele situații au fost depuse sesizări la procuratură, însă Ministerul Culturii nu a fost informat despre rezultatele examinării.

În anul 2022, societatea „NG-Invest” SRL a solicitat Primăriei municipiului Chișinău eliberarea autorizației de construire pentru două blocuri de locuit pe terenurile de pe strada Serghei Lazo nr. 46 și strada Mitropolit Dosoftei nr. 95 și 95/1, invocând restaurarea monumentelor.

„Ministerul Culturii subliniază că nu a avizat niciodată un asemenea proiect de execuție, iar în lipsa avizului obligatoriu societatea nu avea dreptul legal să obțină autorizația. Răspunsul tardiv al Primăriei a permis aplicarea procedurii aprobării tacite”, a subliniat Minsterul Culturii.

Ulterior, „NG-Invest” SRL a acționat în instanță Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 10 mai 2023, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2023, Primăria a fost obligată să elibereze autorizația de construire. Ministerul Culturii nu a fost atras în proces în calitate de terț și a aflat despre litigiu abia la faza recursului, aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție. La 13 mai 2025, ministerul a solicitat intervenția în proces, invocând demolarea monumentelor și lipsa avizului legal.

La 25 noiembrie 2025, Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de șeful Direcției juridice, Bogdan Valeriu, și-au retras recursul, iar prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2025 procesul a fost încetat, hotărârea devenind irevocabilă, iar cererea Ministerului Culturii fiind lăsată fără examinare. Instituțșia consideră că aceste acțiuni indică favorizarea „NG-Invest” și inducerea în eroare a instanțelor de judecată.

„Circumstanțele sus-expuse generează concluzia că retragerea recursului de către Bogdan Valeriu a fost făcută pentru a favoriza societatea „NG-Invest” SRL, pentru a înlătura riscul admiterii recursului și anulării actelor judecătorești a instanțelor inferioare. Aceasta denotă că acest proces de judecată a fost simulat de către factorii de decizie din cadrul Primăriei mun. Chișinău și a societății „NG-Invest” SRL, în scopul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile, prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată în legătură cu circumstanțele esențiale ale pricinii”, a mai adăugat Ministerul Culturii.

Instituția condamnă „acțiunile funcționarilor Primăriei care afectează ordinea de drept și patrimoniul cultural al țării” și atrage atenția că noile blocuri vor genera aglomerare excesivă a traficului și lipsă de locuri de parcare în zonă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Salariile au crescut cu 10% în 2025. Expert: creșterea reală este de doar 1,8% din cauza scumpirilor

Salariile din Moldova au crescut cu aproximativ 10% în 2025, față de 2024 și a constituit peste 16 mii de lei. În ultimile trei luni ale anului trecut, cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în activități profesionale, științifice și tehnice – cu 16,8%; în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare și în cazare și alimentație publică – cu câte 15 la sută; și în artă, activități de recreere și agrement – cu 14%. Datele au fost prezentate de Biroul Național de Statistică pe 2 martie. Pe de altă parte, experții economici spun că, deși evoluția pare bună și economia produce venituri mai mari, după ce luăm în calcul scumpirile, salariile au crescut în termeni reali doar cu 1,8%.

În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu lunar a fost de peste 14 mii de lei, cu 10,9% mai mult față de trimestrul IV 2024, iar în sectorul real a ajuns la 17 079 lei, în creștere cu 8,3 la sută față de aceeași perioadă. Indicele câștigului salarial real față de trimestrul IV 2024 a fost de 101,8%, iar pentru întreg anul 2025 comparativ cu 2024, indicele a fost de 101,9%.

Cele mai bine și cele mai slab plătite domenii

Cele mai bine plătite domenii în trimestrul IV 2025 au fost domeniul IT cu un salariu mediu de 37 mii de lei, urmate de finanțe și asiguirări cu 30 mii de lei și sectorul energetic cu 25,4 mii de lei. La polul opus, cele mai mici salarii s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit cu 10,7 mii de lei, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 11,4 mii de lei și în domeniul artei și recreerii cu 12,3 mii de lei.

Evoluția numărului de angajați

Numărul mediu al salariaților în trimestrul IV 2025 a crescut cu 1,5% față de trimestrul IV 2024. Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în construcții, cu 12,8%, în activitățile de cazare și alimentație publică, cu 9,8%, și în industria extractivă, cu 6,5%. Cele mai mari scăderi au fost în transport și depozitare, cu 5,3%, în informații și comunicații, cu 4,3%, și în serviciile administrative și de suport, cu 3,1%.

Comparativ cu trimestrul III 2025, numărul mediu de angajați a crescut cu 0,6%, cu cele mai mari creșteri în învățământ, cu 3,3%, în administrație publică și apărare, cu 1,9%, și în sănătate și asistență socială, cu 1,1%.

Cele mai mari scăderi au fost în serviciile administrative și de suport, cu 4,3%, în agricultură, silvicultură și pescuit, cu 3,8%, și în industria extractivă, cu 2,5%.

Expert: Salariile cresc, dar puterea de cumpărare rămâne aproape neschimbată

Potrivit lui Marin Gospodarenco, deși salariile au crescut în ultimele luni, puterea de cumpărare a angajaților aproape că nu s-a schimbat. Diferențele între domenii sunt foarte mari. De exemplu, un specialist din IT poate câștiga peste 37 de mii de lei, în timp ce angajații din agricultură sau din sectorul HoReCa se limitează la 10–11 mii de lei.

„Practic, vorbim despre aceeași țară, dar despre niveluri de trai complet diferite. Această polarizare explică și de ce mulți oameni continuă să plece peste hotare sau să schimbe domeniul de activitate.

Nici sectorul public nu ține pasul cu cel privat, ceea ce face tot mai grea păstrarea specialiștilor în instituțiile statului”, a explicat el.

Economistul mai afirmă că asistăm la o creștere lentă a numărului de salariați, ceea ce înseamnă că Moldova duce lipsă de crearea de noi locuri de muncă. Totuși, o problemă și mai mare ține de scumpirile tot mai mari.

„În paralel, numărul total de salariați crește foarte lent, semn că economia nu creează suficiente locuri de muncă noi pentru a schimba radical situația. Adevărata provocare nu este doar creșterea veniturilor, ci creșterea lor mai rapidă decât prețurile. Până atunci, mulți dintre noi vom continua să simțim că muncim mai mult, câștigăm mai mult- dar trăim cam la fel ”, a mai spus Gospodarenco.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: