Poză simbol

Două monumente istorice din centrul Chișinăului, demolate pentru blocuri: Ministerul Culturii acuză Primăria de favorizarea unui dezvoltator imobiliar

Ministerul Culturii atrage atenția asupra unei situații grave în Chișinău, unde două monumente istorice au fost demolate ilegal pentru a face loc unor blocuri locative. Instituția acuză Primăria municipiului de favorizarea unui dezvoltator imobiliar și de încălcarea repetată a legislației privind protecția patrimoniului cultural.

Potrivit Ministerului Culturii, primul caz vizează monumentul de pe strada Serghei Lazo nr. 46, pentru care Consiliul Național al Monumentelor Istorice avizase în 2018 un proiect de restaurare cu anexarea unei construcții de maximum șapte etaje. Contrar avizului și legislației, monumentul a fost demolat integral, iar în locul său a fost construit un bloc cu 13 etaje. În septembrie 2021, primarul Ion Ceban s-a pronunțat public împotriva construcției, iar viceprimarul Ilie Ceban a dispus sistarea lucrărilor, constatând demolarea ilegală.

„La 7 septembrie 2021, primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, s-a pronunțat public împotriva construcției, iar prin Dispoziția viceprimarului Ilie Ceban nr. 525-d din 07.09.2021 a fost constatată demolarea ilegală și dispusă sistarea lucrărilor”, se arată în comunicatul instituției.

Al doilea caz vizează monumentul de pe strada Mitropolit Dosoftei nr. 95, demolat integral la 2 decembrie 2024, deși în 2021 fusese avizat un proiect de restaurare. Pentru ambele situații au fost depuse sesizări la procuratură, însă Ministerul Culturii nu a fost informat despre rezultatele examinării.

În anul 2022, societatea „NG-Invest” SRL a solicitat Primăriei municipiului Chișinău eliberarea autorizației de construire pentru două blocuri de locuit pe terenurile de pe strada Serghei Lazo nr. 46 și strada Mitropolit Dosoftei nr. 95 și 95/1, invocând restaurarea monumentelor.

„Ministerul Culturii subliniază că nu a avizat niciodată un asemenea proiect de execuție, iar în lipsa avizului obligatoriu societatea nu avea dreptul legal să obțină autorizația. Răspunsul tardiv al Primăriei a permis aplicarea procedurii aprobării tacite”, a subliniat Minsterul Culturii.

Ulterior, „NG-Invest” SRL a acționat în instanță Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 10 mai 2023, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2023, Primăria a fost obligată să elibereze autorizația de construire. Ministerul Culturii nu a fost atras în proces în calitate de terț și a aflat despre litigiu abia la faza recursului, aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție. La 13 mai 2025, ministerul a solicitat intervenția în proces, invocând demolarea monumentelor și lipsa avizului legal.

La 25 noiembrie 2025, Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de șeful Direcției juridice, Bogdan Valeriu, și-au retras recursul, iar prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2025 procesul a fost încetat, hotărârea devenind irevocabilă, iar cererea Ministerului Culturii fiind lăsată fără examinare. Instituțșia consideră că aceste acțiuni indică favorizarea „NG-Invest” și inducerea în eroare a instanțelor de judecată.

„Circumstanțele sus-expuse generează concluzia că retragerea recursului de către Bogdan Valeriu a fost făcută pentru a favoriza societatea „NG-Invest” SRL, pentru a înlătura riscul admiterii recursului și anulării actelor judecătorești a instanțelor inferioare. Aceasta denotă că acest proces de judecată a fost simulat de către factorii de decizie din cadrul Primăriei mun. Chișinău și a societății „NG-Invest” SRL, în scopul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile, prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată în legătură cu circumstanțele esențiale ale pricinii”, a mai adăugat Ministerul Culturii.

Instituția condamnă „acțiunile funcționarilor Primăriei care afectează ordinea de drept și patrimoniul cultural al țării” și atrage atenția că noile blocuri vor genera aglomerare excesivă a traficului și lipsă de locuri de parcare în zonă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Raport StratCom: sprijinul pentru aderarea la UE crește, dar rămâne la 8% în Găgăuzia și Taraclia

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a crescut în ultimii doi ani și a ajuns la 57%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în nordul țării, arată Indexul Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom).

La nivel național, sprijinul pentru aderare a crescut cu cinci puncte procentuale față de 2024, când era de 52%. Media națională „ascunde”, însă, diferențe „importante” între regiuni, precizează StratCom. În regiunea Centru, 73% dintre locuitori susțin aderarea, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia sprijinul este de 8%. În nordul țării, ponderea celor care susțin aderarea a urcat de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

„Atitudinile față de integrarea europeană sunt strâns legate de încrederea în instituții și de sursele de informare. Cetățenii care au încredere în mass media din Federația Rusă manifestă, în general, un sprijin mai redus față de aderarea la UE”, susține StratCom.

Totodată, 62% dintre respondenți consideră că beneficiile aderării la UE justifică dificultățile reformelor de preaderare, față de 50% în 2024.

Raportul publicat pe 4 noiembrie urmărește cum a evoluat reziliența societății în fața manipulării informaționale și a ingerințelor străine. Indexul analizează percepțiile și atitudinile cetățenilor în cinci domenii – integrare europeană, coeziune socială, reziliență economică, apărare și securitate națională. Pentru a compara rezultatele, datele au fost colectate în lunile aprilie și mai ale fiecărui an din perioada 2024–2026.

***

Amintim, Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țări candidate la UE în iunie 2022. Ambele țări au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. În 2026, atât Moldova, cât și Ucraina, au deschis patru dintre cele șase clustere de negociere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: