NewsMaker / Andrei Mardari

Dragalin, invitată la Comisia juridică a parlamentului. Deputată PAS: Unii membri au întrebări pe cazul Răducanu

Membrii Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități „au întrebări” la șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin cu privire la cazul fostei membre a Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu. Astfel vor cere șefei PA „anumite răspunsuri” fie în scris, fie „este binevenită la ședința Comisiei dacă acceptă”. Precizările au fost făcute pentru TV8 de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități Veronica Roșca. 

Roșca a menționat că membrii Comisiei juridice, numiri și imunități au întrebări cu privire la cazul fostei membre a Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu. Astfel Comisia va cere, printr-o solicitare oficială, ca Dragalin să ofere „anumite răspunsuri”, fie în scris, fie „este binevenită la ședința Comisiei dacă acceptă”.

„Noi vom face solicitare oficială în adresa acestei instituții, atâta timp cât membrii Comisiei au întrebări ei sunt în drept și să le ofere, și respectiv să obțină anumite răspunsuri. Este decizia dumneaei, va dori să răspundă în scris – noi vom accepta și un răspuns în scris, dar noi de fiecare dată suntem deschiși la o comunicare instituțională formalizată, inclusiv este binevenită la ședința Comisiei dacă acceptă”, a declarat Roșca pentru sursa citată.

Roșca a mai spus că nu este vorba despre o „solicitare de probe pe dosar”, dar despre „o comunicare instituționalizată”.

„Articolul 6 din Constituție vorbește despre separarea și colaborarea puterilor în stat. Noi vorbim aici despre o comunicare instituționalizată. Noi nu vorbim despre solicitarea de probe pe dosar, noi nu interferim în actul de justiție și cu atât mai mult – în procesul de studiere a probelor. (…) Membrii Comisiei sunt în drept să ofere întrebări pentru a obține anumite clarități oficiale, nimic altceva”, a mai declarat Roșca.

***

Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, a demisionat după ce în presă a fost scursă o scrisoare în care șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin ar pune la îndoială integritatea acesteia. Anunțul a fost făcut pe 14 mai de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, deputata PAS Veronica Roșca. Roșca a publicat și cererea de eliberare din funcție. În document, Răducanu a confirmat că demisia sa are legătură cu scrisoarea apărută în spațiul public, care-i vizează integritatea. Răducanu a calificat acuzațiile din scrisoare ca fiind „false”, menționând că se vede nevoită să demisioneze pentru „a nu pune în pericol întregul proces de vetting”. Tot pe 14 mai, Telegraph Moldova a publicat o scrisoare, care ar fi fost trimisă de șefa PA mai multor instituții de stat. În document, Dragalin ar pune la îndoială integritatea Tatianei Răducanu, pe motiv că aceasta ar fi avut în trecut legături cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, dar și Aureliu Colenco, principalul avocat al oligarhului Ilan Șor. Detalii AICI. Pe 15 mai, Procuratura Anticorupție a confirmat autenticitatea scrisorii scursă în presă. 

Procuratura Anticorupție a declarat că Veaceslav Platon și Aureliu Colenco ar fi făcut schimb de mesaje, timp de mai mulți ani, iar discuțiile ar fi vizat-o pe magistrata Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, pe care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”. Controversatul om de afaceri Platon a infirmat că ar fi discutat vreodată prin mesaje cu avocatul Aureliu Colenco, cel care îl apără în prezent pe fugarul Ilan Șor. Și Aureliu Colenco a spus pentru sursa citată că nu își amintește să fi discutat vreodată cu Platon despre Tatiana Răducanu. Detalii AICI.

Pe 15 mai, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a declarat că a primit mesajele, în legătură cu Tatiana Răducanu, „de la un procuror care avea în gestiune dosarul penal unde au fost ridicate aceste probe”. Șefa PA a menționat că a ajuns în posesia mesajelor pe 10 aprilie curent, ulterior a fost pornit un proces penal „pe anumite fapte unde sunt examinate aceste discuții”. Detalii AICI.

Pe 16 mai, deputații au luat act de cererea de eliberare din funcție depusă de Răducanu.

Cu privire la cazul Răducanu, președinta Maia Sandu a declarat că nu a văzut probe, ci doar acuzații. „Acuzațiile se referă la evenimente care s-au petrecut vreo 10 ani în urmă, întrebarea mea este: ce procuror a clocit această informație timp de 10 ani și iată acum a scos-o la suprafață”, a adăugat șefa statului. Potrivit Maiei Sandu, Procuratura Anticorupție „trebuie să ofere răspunsuri, unde a stat îngropată această informație și dacă este veridică să fie prezentate și probele”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: