NewsMaker / Andrei Mardari

Dragalin, invitată la Comisia juridică a parlamentului. Deputată PAS: Unii membri au întrebări pe cazul Răducanu

Membrii Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități „au întrebări” la șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin cu privire la cazul fostei membre a Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu. Astfel vor cere șefei PA „anumite răspunsuri” fie în scris, fie „este binevenită la ședința Comisiei dacă acceptă”. Precizările au fost făcute pentru TV8 de președinta Comisiei juridice, numiri și imunități Veronica Roșca. 

Roșca a menționat că membrii Comisiei juridice, numiri și imunități au întrebări cu privire la cazul fostei membre a Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu. Astfel Comisia va cere, printr-o solicitare oficială, ca Dragalin să ofere „anumite răspunsuri”, fie în scris, fie „este binevenită la ședința Comisiei dacă acceptă”.

„Noi vom face solicitare oficială în adresa acestei instituții, atâta timp cât membrii Comisiei au întrebări ei sunt în drept și să le ofere, și respectiv să obțină anumite răspunsuri. Este decizia dumneaei, va dori să răspundă în scris – noi vom accepta și un răspuns în scris, dar noi de fiecare dată suntem deschiși la o comunicare instituțională formalizată, inclusiv este binevenită la ședința Comisiei dacă acceptă”, a declarat Roșca pentru sursa citată.

Roșca a mai spus că nu este vorba despre o „solicitare de probe pe dosar”, dar despre „o comunicare instituționalizată”.

„Articolul 6 din Constituție vorbește despre separarea și colaborarea puterilor în stat. Noi vorbim aici despre o comunicare instituționalizată. Noi nu vorbim despre solicitarea de probe pe dosar, noi nu interferim în actul de justiție și cu atât mai mult – în procesul de studiere a probelor. (…) Membrii Comisiei sunt în drept să ofere întrebări pentru a obține anumite clarități oficiale, nimic altceva”, a mai declarat Roșca.

***

Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, a demisionat după ce în presă a fost scursă o scrisoare în care șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin ar pune la îndoială integritatea acesteia. Anunțul a fost făcut pe 14 mai de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, deputata PAS Veronica Roșca. Roșca a publicat și cererea de eliberare din funcție. În document, Răducanu a confirmat că demisia sa are legătură cu scrisoarea apărută în spațiul public, care-i vizează integritatea. Răducanu a calificat acuzațiile din scrisoare ca fiind „false”, menționând că se vede nevoită să demisioneze pentru „a nu pune în pericol întregul proces de vetting”. Tot pe 14 mai, Telegraph Moldova a publicat o scrisoare, care ar fi fost trimisă de șefa PA mai multor instituții de stat. În document, Dragalin ar pune la îndoială integritatea Tatianei Răducanu, pe motiv că aceasta ar fi avut în trecut legături cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, dar și Aureliu Colenco, principalul avocat al oligarhului Ilan Șor. Detalii AICI. Pe 15 mai, Procuratura Anticorupție a confirmat autenticitatea scrisorii scursă în presă. 

Procuratura Anticorupție a declarat că Veaceslav Platon și Aureliu Colenco ar fi făcut schimb de mesaje, timp de mai mulți ani, iar discuțiile ar fi vizat-o pe magistrata Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, pe care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”. Controversatul om de afaceri Platon a infirmat că ar fi discutat vreodată prin mesaje cu avocatul Aureliu Colenco, cel care îl apără în prezent pe fugarul Ilan Șor. Și Aureliu Colenco a spus pentru sursa citată că nu își amintește să fi discutat vreodată cu Platon despre Tatiana Răducanu. Detalii AICI.

Pe 15 mai, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a declarat că a primit mesajele, în legătură cu Tatiana Răducanu, „de la un procuror care avea în gestiune dosarul penal unde au fost ridicate aceste probe”. Șefa PA a menționat că a ajuns în posesia mesajelor pe 10 aprilie curent, ulterior a fost pornit un proces penal „pe anumite fapte unde sunt examinate aceste discuții”. Detalii AICI.

Pe 16 mai, deputații au luat act de cererea de eliberare din funcție depusă de Răducanu.

Cu privire la cazul Răducanu, președinta Maia Sandu a declarat că nu a văzut probe, ci doar acuzații. „Acuzațiile se referă la evenimente care s-au petrecut vreo 10 ani în urmă, întrebarea mea este: ce procuror a clocit această informație timp de 10 ani și iată acum a scos-o la suprafață”, a adăugat șefa statului. Potrivit Maiei Sandu, Procuratura Anticorupție „trebuie să ofere răspunsuri, unde a stat îngropată această informație și dacă este veridică să fie prezentate și probele”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ZdG

Administrația Penitenciarelor, precizări în cazul Șepeli, grațiat de Sandu: decizia Curții de Apel nu îl scutește de pedeapsa rămasă

Informația potrivit căreia Nicolae Șepeli nu ar mai urma să execute cele 7 luni și 25 de zile de detenție rămase din condamnarea pentru trafic de droguri în Rusia este eronată, a precizat Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP). Instituția a menționat că, prin decizia din 3 iulie, Curtea de Apel nu a anulat condamnarea definitivă, decretul de revocare a grațierii sau restul de pedeapsă. Instanța a constatat doar că nu exista o neclaritate care să necesite intervenția judecătorului de instrucție, după ce ANP a solicitat clarificări privind perioada de detenție rămasă de executat după revocarea grațierii.

Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că afirmația potrivit căreia Nicolae Șepeli „scapă de restul pedepsei” este eronată. „Decizia Curții de Apel Centru din 3 iulie 2026 vizează doar lipsa necesității unei clarificări judiciare suplimentare și nu înlătură punerea în executare a părții de pedeapsă rămase neexecutate”, a precizat Administrația.

Administrația a precizat că solicitase anterior instanței să clarifice cât mai are de executat Șepeli după revocarea grațierii. „Curtea de Apel Centru a casat încheierile primei instanțe și a respins demersul penitenciarului, însă nu pentru motivul că partea de pedeapsă rămasă ar fi fost stinsă sau nu ar mai trebui executată. Instanța a constatat că nu exista o neclaritate care să necesite intervenția judecătorului de instrucție, întrucât din actele cauzei rezultau deja atât termenul total al pedepsei, cât și partea rămasă neexecutată, de 7 luni și 25 de zile. (…) Casarea încheierilor primei instanțe nu înlătură executarea restului de pedeapsă, ci confirmă că pentru punerea acestuia în executare nu era necesară o nouă hotărâre judecătorească”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Astfel, potrivit Administrației, „Curtea de Apel nu a anulat hotărârea definitivă de condamnare, nu a anulat decretul de revocare a grațierii, nu a constatat stingerea restului de pedeapsă și nu a dispus liberarea persoanei”.

„Potrivit evidențelor execuțional-penale, Nicolae Șepeli se află în executarea părții de pedeapsă rămase neexecutate, de 7 luni și 25 de zile, ca urmare a revocării grațierii individuale. Concomitent, în privința acestuia este aplicată măsura preventivă a arestului preventiv într-o altă cauză penală”, a comunicat Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Nicolae Șepeli, principalul suspect într-un dosar privind tentativa de asasinare a unor oficiali ucraineni, fusese condamnat anterior în Rusia pentru trafic de droguri, după care a fost transferat în Republica Moldova și grațiat de președinta Maia Sandu în 2022. Potrivit procurorilor, acesta ar fi avut legături cu serviciile speciale ruse. La sfârșitul lunii februarie 2026, Șepeli a fost reținut împreună cu alte 11 persoane – cinci în Republica Moldova și șapte în Ucraina – în dosarul privind tentativa de asasinare a unor oficiali ucraineni. Ulterior, Maia Sandu și-a anulat decretul de grațiere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: