Dragalin laudă faptul că marii corupți au fugit din Moldova: „Ei nu au libertate, nu pot să se ducă la mare”

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, contestă afirmația că „nu-i nimeni la închisoare”, subliniind că sentințele de condamnare sunt pronunțate frecvent. „Da, nu sunt cei mai mari fugari despre care discutăm zilnic”, a recunoscut Dragalin. Ea a explicat că fuga acestor persoane din Moldova ar trebui aplaudată, adăugând: „Înțeleg că, și de la distanță, continuă să facă lucruri, dar bine că au plecat de aici”. Întrebată de ce „mulți dintre cei care ar trebui să fie închiși nu sunt”, Dragalin a răspuns că „procedura, care respectă drepturile omului la fiecare pas, durează”. 

Toți spun că „nu-i nimeni la închisoare”. Asta nu e adevărat, deci noi avem sentințe de condamnare cu închisoare destul de des. Da, nu sunt cei mai mari fugari despre care noi vorbim în fiecare zi. (…) Sunt oameni care stau la închisoare pentru acte de corupție, dar se spune că „nu sunt” pentru că nu sunt aceștia cei mai mare de care noi vorbim. (…) După mine, faptul că ei sunt fugari aceasta este un lucru care ar trebui să-l batem din palme. Eu nu știu de ce noi suntem așa de revoltați că „of, îs fugari”. Foarte bine că s-au dus de la noi din țară, foarte bine că stau foarte departe. Eu înțeleg că și de la distanță fac careva chestii dar bine că au plecat de aici. Este un lucru de fapt foarte bun. Ar trebui să fim mai focusați pe ceea ce este aici azi, cum să ne asigurăm că fondurile în ziua de azi nu sunt delapidate, nu se fură. Lasă-i pe dânșii să stea într-un ungher în Rusia sau în altă țară care… deci ei nu au libertatea pe care o avem noi. Nu pot să se ducă la mare sau altceva. Foarte bine că s-au dus din țară, hai mai bine să vorbim despre cei care sunt aici pe loc și abuzurile pe care noi le putem stopa”, a comunicat Dragalin la Anti Podcast Nota Doi.

Întrebată „de ce foarte mulți oameni care trebuiau să fie închiși nu sunt închiși”, Dragalin a răspuns: „Dacă ne uităm noi, pe ultimii doi ani, ce s-a trimis în judecată de Procuratura Anticorupție îs rezultate foarte impresionante. Deci, am trimis în judecată un fost președinte, un fost prim-ministru, miniștri, 8 deputați, procurorul general al țării, directorul SIS – foști. (…) Noi am trimis în judecată astfel de cazuri, persoanele acestea nu stau la închisoare pentru că procedura care respectă drepturile omului la fiecare pas durează și e normal să dureze. De fapt, pe mine m-ar îngrijora foarte mult, dacă noi cumva în timp de doi ani de zile am porni un dosar și am spune: „la revedere, 20 de ani la închisoare”. Asta n-ar fi sănătos. Așa fel de procese cred că există în China, în Rusia și în alte locuri unde nu se respectă drepturile omului. (…) Eu sunt sigură că în multe din aceste cazuri, noi o să avem condamnări inclusiv la închisoare, doar că asta nu se întâmplă peste noapte, durează”.

***

NewsMaker a alcătuit anterior un top-5 al „fugarilor din Moldova”, printre aceștia se regăseau: Gheorghe Cavcaliuc, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon. Primul a plecat din Republica Moldova în ajunul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Înainte de aceasta, în februarie 2021, Procuratura Generală a intentat trei procese penale pe numele lui Cavcaliuc pentru „depășirea atribuțiilor de serviciu”. Ulterior, la 27 iulie, Procuratura raionului Sîngerei a dispus anunțarea în căutare a politicianului. Politicianul pledează nevinovat și susține că este persecutat.

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019. În luna septembrie a aceluiași an a fost anunțat în căutare internațională. Pe masa procurorilor sunt șase dosare în care politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice. În octombrie 2022, Vladimir Plahotniuc a anunțat că revine în politica moldovenească, fără să o facă, însă, oficial, nici până astăzi.

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Veaceslav Platon, după cum a anunțat anterior Veronica Dragalin, a fost localizat în Marea Britanie. Anterior, tribunalul din Moscova l-a condamnat la 20 de ani de închisoare cu regim strict. Acesta a fost găsit vinovat de retragerea ilegală de fonduri în valută străină din Federația Rusă în valoare de peste 126 de miliarde de ruble. Cazul a fost judecat în lipsa lui Platon, aflat în urmărire internațională. Veaceslav Platon a fost amendat cu 2,5 milioane ruble, echivalentul a circa 28 mii dolari. La fel, instanța a dispus confiscarea proprietăților pe numele lui Platon, în beneficiul statului. De menționat că Veaceslav Platon este învinuit în trei dosare penale aflate pe rol în instanţă, două pentru escrocherii în proporţii deosebit de mari, iar unul pentru falsificarea cardurilor bancare. În 2016, Judecătoria Chişinău l-a condamnat pe Veaceslav Platon la 12 ani de închisoare pentru tentativă de escrocherie şi corupere a ofiţerilor de la Detaşamentul cu Destinaţie Specială “Pantera”. Patru ani mai târziu, în 2020, Curtea de Apel Chişinău a anulat sentința şi a trimis dosarul la rejudecare. După mai multe amânări, dosarul a fost preluat spre examinare de la zero. Şedinţele se desfăşoară în lipsa lui Platon care a părăsit Republica Moldova în vara anului 2021. Într-un interviu pentru NM, Platon a spus anterior că tranzacțiile sunt legale, iar din Rusia erau retrași „bani curați”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Oamenii au votat” vs „Nu a dus o campanie corectă”: reacții la cazul partidului „Democrația Acasă” și decizia CEC

Cazul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, și decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) au stârnit reacții în mediul online. Unii afirmă că așteaptă deja hotărârea Curții Constituționale, care urmează să stabilească soarta mandatelor obținute de partid, criticând totodată situația și menționând că votul oamenilor „nu poate fi pus sub semnul întrebării”. Alții susțin că ar fi existat fraude, dar „nu există suficiente dovezi legale”, astfel că „ce e scos din urna de vot devine sfânt”. Sunt și voci care solicită instituției electorale să clarifice aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” și în cazul altor concurenți electorali. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Pe 3 octombrie, CEC a stabilit că soarta mandatelor obținute de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, va fi decisă de Curtea Constituțională. Autoritatea a constatat implicarea formațiunii într-o campanie online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, cu presupusa implicare a liderului AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Totodată, CEC a sancționat partidul, suspendând alocațiile lunare de la buget, și a semnalat „existența unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul AUR din Republica Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul AUR din România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale”.

Prezent la ședință, Vasile Costiuc, a negat acuzațiile.

Reacții

Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a declarat că instituția electorală și-a „depășit atribuțiile sale legale și, în loc să acționeze ca o autoritate neutră și independentă, a stabilit vinovăția unui concurent electoral fără că acesta să aibă parte de un proces echitabil”.

„Oamenii au votat, iar voința lor nu poate fi pusă sub semnul întrebării prin decizii arbitrare și presiuni politice. Așteptăm soluția Curții Constituționale. Atenționăm misiunile internaționale de observare și opinia publică asupra acestor derapaje grave de la principiile democratice”, se mai arată în declarația blocului, care a participat la alegerile parlamentare și a obținut, potrivit rezultatelor preliminare, opt mandate de deputat.

„A fraudat Costiuc? Sigur! Toată cariera lui este o fraudă și minciună continuă. Trebuie anulate madatele partidului său? Consider că nu. Pentru că nu există suficiente dovezi legale și nu ar fi democratic. Putem aduce numeroase dovezi că nu a dus o campanie electorală corectă, dacă se vor face investigații penale serioase, sunt sigur că se vor găsit dovezi că a beneficiat de finanțare indirectă din bugetul AUR România. Însă nu poți să demonstrezi că el știa. Respectiv, nu pot exista dovezi suficiente pentru anularea unui mandat parlamentar. Ce e scos din urna de vot devine sfânt! Este voința poporului, nu poți distinge ce a fost rezultat a manipulărilor și ce este vot conștient. Așa funcționează democrația!”, a scris președintele Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

Victoria Furtună, lidera Partidului Politic „Moldova Mare” – partid cu activitate temporar limitată – a venit cu un apel la „mobilizare urgentă”.

„Stimați cetățeni, dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să ne adunăm cu toții și să căutăm masiv pe platformele de Facebook, pe TikTok, toate distribuirile simpatizanților PAS”, a comunicat Furtună.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, exclusă recent din PAS și care a obținut 0,33% la alegerile parlamentare, a declarat că CEC și Curtea Constituțională (CC) „ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali”.

„Deci, CEC va transmite CC constatările sale în privința partidului Democrația Acasă, în partea ce ține de bloc electoral camuflat și promovarea în TikTok (conturi anonime, cheltuieli neraportate, etc). OK. Notăm. În acest caz CEC și CC ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali, inclusiv partidul de guvernare. Democrația e democrație. Deși în Moldova rămâne tot mai puțină urmă de democrație. Urmărim”, a scris Olesea Stamate.

„Eu vreau ca votul dat să fie respectat. Eu vrea ca poporul să nu fie înșelat”, a declarat fosta judecătoare Victoria Sanduța, care a obținut 0,18% la scrutinul parlamentar.

Arina Spătaru, lidera ALDE – partid care a obținut 0,23% la alegerile parlamentare, s-a adresat Comisiei Electorale Centrale.

„În perioada preelectorală, liderii Platformei DA Dinu Plîngău și Stela Macari și-au anunțat plecarea din partid, fiind ulterior incluși pe lista electorală a PAS. Transferul acestora s-a produs cu foarte puțin timp înainte de desemnarea candidaților, fără respectarea unui interval rezonabil care să asigure delimitarea clară dintre apartenența la Platforma DA și candidatura pe lista PAS. (…) Solicit respectuos: clarificarea publică a CEC privind aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în cazul menționat; monitorizarea strictă a listelor de candidați și a traseului juridic al liderilor politici (inclusiv termenele de retragere din partide); emiterea unei note explicative oficiale, care să prevină repetarea acestor practici în viitoarele scrutine”, se arată într-o declarație a politicienei, urmare a deciziei CEC cu privire la partidul lui Costiuc.

Menționăm că, anterior, reprezentanții PAS au calificat drept „aberații” declarațiile privind un presupus „bloc electoral camuflat” format de partid și Platforma Demnitate și Adevăr. Ulterior, CEC a constatat lipsa „probelor pertinente” care să demonstreze existența unui bloc electoral camuflat între PAS și PPDA.

Igor Munteanu, liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – partid care a obținut 0,84% la scrutinul parlamentar – a declarat că decizia CEC „arată cât de fragile se arată a fi scenariile postelectorale în Moldova”.

„Radicalizarea accentuată a puterii față de alternativele sale democratice, dar și politizarea CEC au creat condiții de a ne mișca fie 1). spre un blocaj politic și instabilitate, fie 2). spre un nivel mai accentuat de polarizare și reluarea competiției electorale, în max 5 luni, fie 3). spre validarea mandatelor PPDa de către Curtea Constituțională, în fața primului său test politic după reînnoirea componenței sale. (…) Există și alte dubii solide ce țin de existența unor blocuri electorale camuflate, deconspirate chiar de către cei 2 deputați ai Platformei, luați pe listele PAS”, se mai arată în declarația lui Munteanu.

Cine este Vasile Costiuc

Vasile Costiuc, care se declară unionist, este partener politic al AUR și al liderului acesteia de la București, George Simion. În 2025, Costiuc a făcut campanie pentru Simion la prezidențialele din România, implicându-se și în acțiuni mediatice privind presupuse fraude electorale în Republica Moldova.

Sprijinit deschis de George Simion, Costiuc a reușit să aducă în Parlament partidul „Democrația Acasă”, care, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de CEC, a obținut șase mandate. Intrarea formațiunii în legislativ a fost una dintre marile surprize ale scrutinului, în condițiile în care sondajele o creditau cu doar 1–3%. Un detaliu curios este că inclusiv în Federația Rusă, 3,48% dintre alegători l-au votat pe Costiuc. NM a analizat cum se explică acest „succes” – AICI.

Amintim că, un raport publicat pe 22 august de Expert Forum –  un think tank din România – a arătat că o rețea coordonată de cel puțin 17 conturi de TikTok a promovat intens mesajele liderului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. În doar o săptămână, conținutul dedicat politicianului a adunat peste 1 milion de vizualizări, înregistrând o creștere de 300% față de perioada precedentă. EFOR preciza că dinamica ridică „suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități”, fiind vorba de conturi relativ mici, cu sub 1 000 de urmăritori, care totuși au generat vizualizări mari. Pe 1 octombrie, în baza informațiilor din raport, CEC a sancționat Partidul „Democrația Acasă” cu avertisment, pentru că nu a raportat cheltuielile de promovare pe rețelele sociale, în special pe TikTok.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: