screen/Agora

„Dramă avem, vrem acțiune”. Mai mulți cineaști au protestat la Guvern. Ministrul Culturii a ieșit în fața manifestanților VIDEO

Mai mulți cineaști au protestat, pe 12 iunie, la Guvern. Aceștia au venit cu mai multe revendicări ce vizează proiectul de modificare a Legii Cinematografiei, printre care se numără: crearea unui fond cinematografic funcțional și eliminarea conceptului de „Comandă de Stat”. Ministrul Culturii Sergiu Prodan a recunoscut că denumirea „Comandă de Stat” este „o formulare nefericită”, însă a adăugat că „esența rămâne”. În ceea ce privește fondul cinematografic, ministrul a declarat că autoritățile se află la etapa de înființare a acestuia, dar a evitat să precizeze suma care ar urma să fie alocată. Totodată, el și-a exprimat speranța că proiectul va fi votat de actualul Parlament în două lecturi, însă a admis că există riscul ca examinarea în a doua lectură să revină următorului legislativ.

„Dramă avem, vrem acțiune”, „Vrem Odeon funcțional”, „Facem film acasă” – au fost unele dintre mesajele de pe pancartele manifestanților.

Solicitările manifestanților

Potrivit Luciei Lupu, producător și regizor de film, cineaștii solicită redactarea proiectului de modificare a Legii Cinematografiei.

„După ani de discuții și consultări, Ministerul Culturii a prezentat proiectul de modificare a Legii Cinematografiei. (…) Din cele peste 17 surse de finanțare propuse inițial, au fost păstrate doar două, care în mare parte transferă povara financiară tot asupra producătorilor de film. (…) A fost exclus din proiectul de lege propunerea de transformare a cinematografului Odeon într-un centru public de proiecție. Mai mult, a fost introdus conceptul de „Comandă de Stat”, care riscă să afecteze independența și libertatea de creație, principii esențiale într-o industrie cinematografică modernă europeană”, a comunicat Lucia Lupu.

Ea s-a referit și la „un alt angajament important, asumat de Ministerul Culturii, care încă nu a fost onorat”. „În urma concursului CNC (nota red. Centrul Național al Cinematografiei) din acest an, 19 proiecte au fost declarate eligibile, însă fondurile alocate au permis finanțarea doar 9″, a menționat Lucia Lupu.

Astfel, cineaștii au solicitat „crearea unui Fond Cinematografic cu adevărat funcțional”, „eliminarea conceptului de „Comandă de Stat””, „asumarea transformării cinematografului Odeon într-un centru public de proiecție și educație cinematografică” și „rectificarea urgentă a bugetului pe 2025 pentru a asigura finanțarea integrală a proiectelor eligibile din concursul CNC”.

Reacția ministrului Culturii

„Desigur, fără un fond al cinematografiei, nu este posibilă dezvoltarea de mai departe a acestui domeniu. Este obiectivul cel mai important, doar că acest fond se deosebește radical de toate celelalte fonduri ale statului, Guvernului, prin faptul că producția cinematografică necesită un proces în timp care nu tocmai se încadrează în limitele, prevederile, procesului bugetar. Tocmai de aceea, acest lucru durează. (…) Astăzi, noi suntem la etapa când facem un pas important în înființarea a unui fond al cinematografiei care ulterior, desigur, va necesita să fie îmbunătățit”, a comunicat ministrul Culturii Sergiu Prodan.

Întrebat câți bani ar urma să fie în acest fond, ministrul a evitat să ofere o cifră. „Nu vorbim de sume exacte, important este ca aceste sume nu vor avea o schimbare neimportantă”, a declarat Prodan.

El a adăugat că proiectul de modificare a Legii Cinematografiei s-ar putea regăsi pe 18 iunie pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, ulterior va ajunge în Parlament. „Sperăm să-l trecem în Parlament prin două lecturi. (…) Dacă nu reușim riscăm de fapt să fie aprobat doar în prima lectură și deja următorul parlament să-l examineze în a doua lectură”, a precizat oficialul.

Ministrul a spus că, pe lângă fond, în proiect sunt prevăzute noi mecanisme cu privire la domeniu. „Contracte multianuale. Ce înseamnă asta? Proiectul câștigător la finanțare va putea solicita banii nu imediat în acest an, cum e acum și să valorifice acești bani până la sfârșitul anului, dar vor putea fi solicitați într-o perioadă de trei ani”, a evidențiat el.

Potrivit lui Prodan, conceptul de „Comandă de Stat” are „o formulare nefericită”. „Vom schimba această formulare pentru că, într-adevăr, aduce a naftalină, dar esența rămâne. Rămâne în sensul în care statul poate să comande o producție cinematografică de care are nevoie. (…) Statul, contribuind la producția unui film, în momentul în care are nevoie pentru lupta cu propaganda, impactul social în comunitățile noastre, este nevoit pe bună dreptate să procure aceste drepturi de la producători. Și atunci apare întrebarea: cum așa, statul a investit în producția filmului și acum trebuie să plătească producătorului pentru faptul că vrea să organizeze câteva proiecții pentru oameni? (…) Noi trebuie să avem un mecanism prin care statul își poate rezerva dreptul de proprietate asupra unei producții de film. (…) Această comandă va prevedea de fapt finanțarea a 100% a bugetului filmului pentru necesitățile statului”, a declarat oficialul.

Cu privire la solicitarea manifestanților în cazul cinematografului Odeon, Prodan a spus că în acest caz se poartă un dialog cu Agenția Proprietății Publice. În cazul fondurilor alocate care au permis finanțarea doar a 9 proiecte, ministrul a spus că se va interveni „și în acest caz”.

Concluziile de la manifestație

„Nu vrem să criticăm, nu vrem să facem scandal, vrem doar să fim susținuți pentru că sunt foarte mulți tineri care vor să promoveze țara, imaginea Moldovei, la nivel internațional iar filmul este o carte de vizită care trebuie susținută”, a comunicat la finalul manifestației producătorul de film, Virgiliu Mărgineanu.

Ulterior, ministrul Sergiu Prodan le-a solicitat manifestanților să-și formuleze „exact cerințele realiste” pentru a fi analizate.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu dezvăluie ce a discutat cu secretarul de stat american Marco Rubio: „Noi suntem susținuți”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit detalii despre discuțiile la nivel înalt pe care le-a avut cu secretarul de stat american Marco Rubio, în data de 13 februarie, în marja Conferința de Securitate de la München. Potrivit șefei statului, temele abordate au vizat sprijinul continuu al Statelor Unite pentru Chișinău în domeniile energetic, de apărare și securitate cibernetică. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Explicativ.

„Republica Moldova are o relație bună cu Statele Unite. Avem colaborare în domeniul energetic. De curând, Statele Unite au anunțat finanțare pentru un proiect important care conectează Republica Moldova cu România pe linia electrică de înaltă tensiune. Suntem interesați și avem alte proiecte, inclusiv pe Coridorul Vertical, care include România și Republica Moldova, prin care gazele din Statele Unite ajung în regiunea noastră. Evident, am discutat și alte elemente de colaborare”, a precizat președinta țării.

Șefa statului a subliniat că sprijinul american se extinde și asupra domeniului apărării și al securității cibernetice.

„Noi suntem susținuți și în domeniul apărării de către Statele Unite și avem sprijin și în ceea ce privește securitatea cibernetică. Ne dorim să continuăm această colaborare”, a adăugat Maia Sandu.

Referindu-se la mesajul transmis de Marco Rubio în fața liderilor europeni, președinta a apreciat că acesta reconfirmă importanța relației transatlantice.

„A fost un mesaj care a reconfirmat că relația transatlantică este importantă și pentru Statele Unite ale Americe. Cred că acesta este un mesaj foarte bun pentru noi”, a închiat Maia Sandu.

***

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu participă în perioada 13-14 februarie la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. 

Șefa statului a susținut aseară, un discurs dedicate prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, din experiența trecută de către Republica Moldova.

În acest an, Conferința reunește aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice.

Prima ediție a conferinței pe probleme de securitate de la Munchen a avut loc în 1963, sub denumirea oficială ”Internationale Wehrkunde-Begegnung”, fiind instituită la inițiativa publicistului Ewald von Kleist. Încă de la început, conferința a fost dedicată problemelor care priveau relațiile transatlantice și provocările de securitate de pe mapamond.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: