Facebook/Tudor Ulianovschi

„E doar începutul”. Ex-ministrul de externe Ulianovschi a colectat semnăturile pentru înregistrarea în cursa prezidențială 

Tudor Ulianovschi a colectat peste 25 de mii de semnături pentru a fi înregistrat în calitate de candidat la scrutinul prezidențial. El a spus că, pe parcursul zilei de 20 septembrie, listele cu semnături vor ajunge pe masa Comisiei Electorale Centrale (CEC). „Mobilizarea din campania de colectare a semnăturilor a demonstrat nu doar susținerea pentru candidatura mea, ci și nevoia acută a cetățenilor de a avea un lider care să le reprezinte interesele”, a menționat ex-ministrul de externe în guvernul Filip. 

Ulianovschi a anunțat, pe o rețea de socializare, că grupul său de inițiativă a reușit să colecteze „mai multe semnături decât numărul minim necesar, pentru a fi înregistrat oficial în cursa electorală la prezidențiale”.

„Am strâns peste 25 de mii de semnături, pe care urmează să le prezentăm astăzi, la Comisia Electorală Centrală. (…) Mobilizarea din campania de colectare a semnăturilor a demonstrat nu doar susținerea pentru candidatura mea, ci și nevoia acută a cetățenilor de a avea un lider, un președinte care să le reprezinte interesele”, a menționat Ulianovschi, adăugând că „acesta e doar începutul”.

Pentru înregistrarea unui candidat la alegerile pentru funcția de președinte, grupul său de inițiativă trebuie să colecteze între 15 000 și 25 000 de semnături în susținerea lui, colectate din cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova. Unitățile de nivelul al doilea se vor considera conforme dacă s-au strâns minimum 600 de semnături în fiecare. În conformitate cu prevederile legale, CEC, în decurs de cel mult 7 zile, va verifica documentele și listele de subscripție prezentate și va decide asupra înregistrării sau refuzului de înregistrare în calitate de candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

***

Între 2016-2018, Tudor Ulianovschi a deținut funcția de ambasador al Republicii Moldova în Elveția și Liechtenstein și reprezentant permanent al țării în cadrul oficiului de la Geneva a Națiunilor Unite și al OMC. Între anii 2018-2019, Ulianovschi a fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene (guvernul Filip). Acest guvern a fost „răsturnat” de socialiști împreună cu blocul ACUM (platforma PAS și DA), expulzându-l pe Vladimir Plahotniuc din politica moldovenească și din țară. Ulianovschi a negat orice legătură cu Plahotniuc. „Nu am fost niciodată, nu sunt și nu voi fi persoana lui Plahotniuc”, a spus el la TV8.

În aprilie 2024, Tudor Ulianovschi anunța că va candida la alegerile prezidențiale din toamnă. Detalii AICI.

În mai 2024, conducătorul Partidului Socialiștilor Igor Dodon anunța că mai mulți lideri de partide din opoziție au avut o întrevedere pentru a discuta posibilitatea propunerii unui candidat unic la prezidențiale. Dodon nu a dezvăluit cine a participat la întâlnire, însă a precizat că aceasta a avut loc la inițiativa ex-jurnalistei Natalia Morari. Detalii AICI. Ulterior, Natalia Morari a publicat imagini de la întrevedere. Potrivit imaginilor, la întâlnire a fost și fostul ministru de Externe în cabinetul de miniștri condus de democratul Pavel Filip, Tudor Ulianovschi. Detalii AICI.

În august curent, Ulianovschi susținea că, în timpul unei vizite la Telenești, ar fi fost „intimidat” de un grup de polițiști la „indicațiile politice” ale unor deputați ai Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politicianul a declarat că echipa care-l însoțea a fost „impusă” să dea explicații și să semneze un proces verbal. Pentru NM, Inspectoratul General al Poliției a declarat că incidentul a fost documentat dat fiind faptul că persoanele respective „au răspândit materiale și utilizat atributivă neautorizate”. În aceste acțiuni ar fi fost implicați inclusiv minori. Detalii AICI.

Tot în august, Ulianovschi anunța că și-a creat un grup de inițiativă care va fi responsabil de colectarea semnăturilor în susținerea sa, la funcția de președinte al țării. Ulianovschi declara că va participa la scrutinul prezidențial în calitate de candidat independent. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Standarde duble în vetting? De ce banii găsiți în beci au fost acceptați, iar veniturile din Rusia – nu (ANALIZĂ)

Verificarea controversată a eticii profesionale și a integrității (vetting) procurorului general Alexandru Machidon a ridicat în spațiul public întrebări cu privire la consecvența deciziilor Comisiei de evaluare. NewsMaker a analizat cazuri similare privind „moștenirile și cadourile de la părinți” primite de procurori și prezintă deciziile adoptate de Comisie în aceste situații.

Au trecut cu succes evaluarea

În luna mai, noul procuror general a trecut cu succes evaluarea, în pofida unei situații controversate privind proveniența banilor utilizați pentru cumpărarea unui apartament. Potrivit lui Machidon, el și sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal.

Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului. Au fost luate în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin „contabilitate neoficială”, precum și veniturile tatălui, care a muncit timp de nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție, Mihail Ivanov. Acesta a indicat că a primit de la părinți bani pentru achitarea unei rate aferente cumpărării unui apartament și pentru organizarea nunții – în total puțin peste 18.000 de euro. Totuși, Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont și de cheltuielile lor de consum.

Ivanov a explicat că părinții săi aveau venituri neoficiale acumulate de-a lungul multor ani. Tatăl său activa în domeniul construcțiilor, obținând în paralel venituri neoficiale din întocmirea devizelor de cheltuieli. De asemenea, și mama sa avea venituri neoficiale. Comisia a considerat aceste argumente întemeiate.

Este important de menționat că Comisia a efectuat și o analiză a diferenței dintre veniturile și cheltuielile familiei procurorului. Aceasta a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei, fapt care a permis Comisiei să concluzioneze că procurorul corespunde criteriilor de integritate financiară.

Au picat evaluarea

Cazul procurorului Victor Cozacu este similar cu cele două precedente, însă Comisia a concluzionat că acesta nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Potrivit raportului, în 2019, procurorul a cumpărat un apartament cu o suprafață de 75 de metri pătrați la un preț egal cu valoarea cadastrală a locuinței – 402 mii de lei. În cadrul evaluării, el a explicat că o parte din această sumă a fost acoperită printr-un împrumut pe termen scurt, acordat în numerar de părinți, în valoare de 23.000 de euro. Ca sursă a acestor bani, el a indicat munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani.

Pentru a confirma veniturile tatălui, Cozacu a prezentat declarații ale acestuia, ale colegilor săi de muncă și chiar ale angajatorului din Rusia. Cu toate acestea, Comisia, care în cele două cazuri anterioare a acceptat argumentele procurorilor, a aplicat în cazul lui Cozacu un standard de probare mai strict. Aceasta a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Un alt procuror, Andrei Balan, a declarat că a primit de la părinți, în anul 2010, suma de 20.000 de euro. Acesta a susținut că banii proveneau din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Totuși, Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont de cheltuielile lor de trai. În urma evaluării, Comisia a constatat că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective ale acesteia, iar diferența constatată a depășit semnificativ limita admisă.

De menționat că Comisia l-a evaluat pe procuror de două ori. Prima dată, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul Comisiei și l-a trimis spre reexaminare. Deși nici a doua oară Comisia nu și-a schimbat concluziile, CSP a decis să respingă și cel de-al doilea raport și să constate că Balan corespunde criteriilor de integritate financiară. În cazul său, membrul CSP Sergiu Caraman a formulat chiar o opinie separată, în care a criticat decizia colegilor săi și argumentele procurorului.

CSP se poziționează aproape întotdeauna de partea procurorilor

Situația lui Balan a provocat critici, deoarece CSP a respins de două ori raportul Comisiei de vetting, care constatase că procurorul nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Este de menționat că, potrivit legii privind vettingul, CSP poate într-adevăr să respingă pentru a doua oară raportul Comisiei și să adopte propria decizie.

În aceeași ședință, din 26 mai, CSP a examinat rezultatele reevaluării unui alt procuror, Vasile Plevan. Acesta a picat de două ori evaluarea, însă CSP, în loc să confirme eșecul sau să respingă al doilea raport al Comisiei, a decis să amâne adoptarea unei hotărâri pentru a colecta informații suplimentare. Totodată, ședința CSP în acest caz s-a desfășurat cu ușile închise.

Problema este că legea nu prevede pentru CSP posibilitatea de a amâna adoptarea unei decizii privind raportul repetat al Comisiei de vetting pentru încă 30 de zile. După ce raportul de reevaluare este transmis Consiliului Superior al Procurorilor, instituția are la dispoziție un termen legal de 30 de zile pentru a finaliza procedura.

Dacă sunt analizate deciziile CSP privind rezultatele evaluărilor efectuate de Comisia de vetting, se poate observa că, în cazurile în care Comisia constată necorespunderea criteriilor de integritate financiară sau profesională, CSP oferă aproape întotdeauna procurorilor o a doua șansă și solicită efectuarea unei reevaluări.

Astfel de decizii ale Consiliului, conform criticilor, transformă concluziile Comisiei de vetting într-o simplă formalitate.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: