Suntem într-o perioadă a anului marcată de mai multe sărbători speciale, iar pentru echipa «Surprize Surprize», este una cu adevărat plină de activitate. În timp ce săptămâna aceasta întreaga lume a sărbătorit Ziua Îndrăgostiților, ne apropiem cu pași repezi de următoarea sărbătoare mult așteptată de sexul frumos — Ziua Internațională a Femeii — 8 martie. Echipa «Surprize Surprize», specializată în livrarea de emoții și amintiri inedite direct la domiciliu, și-a deschis deja agenda pentru programările acestei perioade, deoarece solicitările au început să apară înainte de timp. Cu 10 ani de experiență în spate, curierii sărbătorilor cunosc formula unui eveniment perfect, iar agenda plină este confirmarea originalității și dedicației de care dau dovadă.
Abonați-vă la NM Espresso
Ce spune ambasadorul României despre proiectul privind unirea, care a ajuns în Senatul de la București VIDEO
Răspunsurile „valide” cu privire la unirea României și a Republicii Moldova trebuie să vină de la societate. Astfel a comentat ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, faptul că proiectul de lege privind reunirea celor două state, promovat de S.O.S. România, a ajuns în Senatul României, după ce a trecut tacit de Camera Deputaților. Declarația a fost făcută, pe 25 iunie, pentru NewsMaker.
Jurnalista NewsMaker Corina Malcocean l-a întrebat pe ambasador ce părere are despre proiectul de lege privind unirea României și Republicii Moldova depus de formațiunea eurodeputatei Dianei Șoșoacă, cunoscută pentru poziții pro-Kremlin, însă acesta a evitat să răspundă. „Nu o să comentez acum proiectele legislative care sunt adoptate sau nu de Parlament”, a spus el.
Întrebat dacă a discutat cu conducerea Republicii Moldova după această inițiativă, Cristian-Leon Țurcanu a declarat: „Diplomația este o meserie care se bazează preponderent pe discuții și pe corespondență. Noi avem constant discuții cu autoritățile de la Chișinău, pentru că agenda bilaterală este foarte extinsă și foarte profundă, care acoperă foarte multe teme cooperare pe toate palierele și pe toate domeniile. Iar agenda noastră de cooperare se desfășoară în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova”.
El a mai menționat că subiectul este foarte discutat în spațiul public și că „toate răspunsurile valide” pe marginea acestuia trebuie date de societate.
Amintim că inițiativa legislativă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Pe 24 iunie, în lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.
Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.
Documentul a provocat reacții la Chișinău. Fostul președinte al țării, socialistul Igor Dodon, și primarul de Chișinău, interzis în România și spațiul Schengen, Ion Ceban, au criticat inițiativa și au cerut o poziție oficială din partea autorităților din Moldova.
Unirea este intens discutată în ambele state de la începutul anului, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea la un eventual referendum pe această temă. Ulterior, ea a abordat în repetate rânduri subiectul, iar în mai, la Strasbourg, a semnalat chiar că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.
Nu există însă, momentan, o majoritate în rândul moldovenilor care sprijine unirea. Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.
De altfel, pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.
Știri similare
Judecătorii l-au plasat în arest la domiciliu pe șoferul care a provocat accidentul de la Sîngerei, în care au murit doi polițiști
Șoferul în vârstă de 51 de ani, bănuit că a provocat accidentul de la Sîngerei în urma căruia și-au pierdut viața doi polițiști de patrulare, a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Decizia a fost pronunțată de judecători, pe 25 iunie.
Prezent la ședința de judecată, bărbatul și-a recunoscut vina „în totalitate”. Întrebat de TV Nord ce s-a întâmplat, acesta a declarat că nu poate oferi detalii.
De precizat, procurorii au solicitat arest preventiv pentru 30 de zile. Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Violina Moraru, a declarat pentru NewsMaker că procurorul de caz va contesta cu recurs decizia instanței.
Amintim că doi polițiști de patrulare – Mihail Chiriac, în vârstă de 29 de ani, și Nicolae Dragan, în vârstă de 25 de ani – au fost grav răniți pe 23 iunie, după ce au fost loviți de un automobil pe traseul R6, în apropierea satului Grigorăuca, raionul Sîngerei. Cei doi se aflau pe acostament, în afara autospecialei de serviciu, care este staționată regulamentar cu semnalele luminoase în funcțiune, și documentau o contravenție în momentul impactului. Deși au fost transportați de urgență la spital, ambii au decedat în aceeași zi, pe masa de operații.
Potrivit șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, și ministrei Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, șoferul ar fi adormit la volan înainte de impactul în care cei doi polițiști și-au pierdut viața. În ședința din 24 iunie, Guvernul a decis să acorde din fondul de rezervă câte un milion de lei familiilor victimelor.
Pe acest caz a fost pornită o urmărire penală pentru încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce un mijloc de transport. Dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă până la 10 ani de închisoare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Știri similare
Macan, Basta, Ruki Verh, Morgenshtern: lista neagră a artiștilor străini ale căror concerte nu sunt recomandate în Moldova
Ministerul Culturii a publicat lista artiștilor din CSI ale căror concerte nu sunt recomandate în Republica Moldova. Printre aceștia se numără Macan, Basta, Ruki Verh și Morgenshtern, interpreți care au susținut sau urmau să susțină concerte în țara noastră, inclusiv la invitația unor politicieni.
Lista, făcută publică pe 25 iunie, cuprinde 26 de artiști și a fost întocmită în baza solicitărilor primite până în prezent de la instituțiile publice de cultură și companiile de impresariat.
Ministerul precizează că documentul are caracter de recomandare și va fi actualizat pe măsură ce Ministerul Culturii va recepționa noi solicitări din partea organizatorilor de evenimente.
„Reiterăm că Ministerul Culturii nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nu limitează colaborările internaționale. Scopul acestei măsuri este de a preveni situațiile în care desfășurarea unor concerte, spectacole, festivaluri sau alte activități cultural-artistice poate genera riscuri de securitate pentru Republica Moldova”, precizează MC.
Ministerul avertizează organizatorii că, în cazul în care decid să invite artiști incluși în această listă sau persoane publice care au susținut ori justificat agresiuni armate, aceștia își asumă eventualele consecințe legate de desfășurarea evenimentului, inclusiv posibilitatea ca artiștii invitați să nu fie lăsați să intre pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce poate duce la anularea evenimentului și afectarea reputației organizatorului și a partenerilor implicați.
„Ministerul recomandă organizatorilor să solicite opinia instituției înainte de anunțarea publică a evenimentelor și înainte de punerea în vânzare a biletelor, pentru a evita situațiile care pot afecta desfășurarea evenimentului” – mai transmite MEC.
Lista „neagră” publicată de Ministerul Culturii:
Amintim, în februarie 2026, Ministerul Culturii a transmis o circulară prin care a cerut organizatorilor să informeze în prealabil instituția despre invitarea sau implicarea artiștilor din străinătate, în special din statele CSI și din state condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Știri similare
Rezultate BAC 2026: număr record de elevi cu media 10. Cum au fost rezultatele la matematică
Un număr record de candidați au obținut 10 pe linie la bacalaureat în 2026 – 85 de absolvenți. A crescut și rata de promovare, de la 69,38% în 2024 la 75,40% în 2026. De asemenea, nota medie a candidaților promovați a crescut, de la 7,17 în 2024 la 7,38 în 2026. Mai mult, în sesiunea curentă, niciun candidat nu a fost eliminat pentru fraudă. Datele au fost comunicate de Ministerul Educației, care a prezentat rezultatele preliminare ale examenelor, afișate pe 25 iunie în cele 92 de centre din țară. Potrivit Ministerului, în pofida nemulțumirilor exprimate de unii candidați după examenul la matematică, rata de promovare la această disciplină a crescut de la 66% la 69%.
85 de absolvenți au obținut media 10 la bacalaureat
Ministerul a anunțat că un număr record de candidați au obținut 10 pe linie la bacalaureat. Potrivit rezultatelor preliminare, 85 de absolvenți au obținut media 10, comparativ cu 73 în 2025 și 47 în 2024. Aceștia provin din municipiile și raioanele Bălți, Cahul, Chișinău, Drochia, Hîncești, Orhei, Sîngerei, Soroca, Strășeni și Ungheni.
Totodată, rata generală de promovare a crescut de la 69,38% în 2024 la 72,36% în 2025, ajungând la 75,40% în 2026.
Datele mai arată că 90,76% dintre absolvenții de liceu au promovat examenul din prima încercare, față de 89,63% în sesiunea din 2025. Astfel, din cei 11.887 de liceeni admiși la bacalaureat, 10.789 au obținut note de promovare. O creștere a fost înregistrată și în cazul candidaților din colegii și centre de excelență, unde rata de promovare a ajuns la 57,82%, comparativ cu 54,39% anul trecut. Totodată, 21,42% dintre restanțierii din sesiunile anterioare au promovat examenul, față de 16,18% în 2025.
La nivel național, înainte de examinarea contestațiilor, au promovat examenul 13.904 candidați, ceea ce reprezintă 75,41% din totalul celor admiși la sesiune. În aceeași etapă a anului trecut, rata de promovare era de 72,36%.
Și nota medie a candidaților promovați a crescut, de la 7,17 în 2024 la 7,38 în 2026. În același timp, numărul candidaților cu nota medie mai mare sau egală cu 8 este de 4.793 (26% din totalul candidaților), comparativ cu 4.003 (22,27%) în 2025. Totodată, 1.558 de candidați au obținut media mai mare sau egală cu 9, față de 1.160 în anul precedent.
Ministerul a precizat că, în sesiunea curentă, niciun candidat nu a fost eliminat din examen pentru fraudă.
Despre examenul la matematică
Potrivit autorităților, în pofida nemulțumirilor exprimate de unii candidați după examenul de matematică, rata de promovare la această disciplină a crescut de la 66% la 69%, iar nota medie a crescut de la 5,26 la 5,36. În același timp – itemii 5 și 10, considerați de elevi drept cei mai dificili, au fost rezolvați de mai mulți candidați decât în 2025.
Unde pot fi vizualizate testele verificate și unde pot fi depuse contestațiile
Candidații își pot vizualiza testele verificate și notele prin intermediul platformei www.bac.gov.md.
Contestațiile pot fi depuse în zilele de 25 și 26 iunie, în intervalul orar 09:00 – 18:00, la centrele de bacalaureat în care candidații au scris probele de examen. Acestea vor fi examinate în perioada 27 iunie-2 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate pe 3 iulie 2026.
Când va avea loc sesiunea suplimentară
Sesiunea suplimentară va fi organizată în perioada 13-20 iulie 2026. Pentru participare la sesiunea suplimentară, candidații pot depune, în zilele de 3 și 4 iulie, o cerere în scris la centrele de bacalaureat în care au susținut probele în sesiunea de bază.
Știri similare
Rusia: 2 rafinării și un depozit petrolier – lovite cu drone, iar alimentarea cu electricitate în Crimeea – limitată. Zelenski: Ne punem în aplicare planul
Armata ucraineană a lovit joi, 25 iunie, un depozit petrolier din regiunea Krasnodar, Federația Rusă, și două rafinării din Ufa. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a confirmat atacurile aeriene într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.
Vladimir Zelenski a menționat că, pe parcursul nopții, militarii ucraineni au lovit depozitul petrolier „Poltavskaia” din regiunea Krasnodar, aflat la aproximativ 300 de kilometri de linia frontului. De asemenea, în această dimineață, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat două rafinării din Ufa – „Bașneft-Ufaneftehim” și „Bașneft-Novoil”, situate la circa 1 500 de kilometri de front.
„Ne punem în aplicare planul de lovituri la mare distanță. Le mulțumesc tuturor militarilor ucraineni care contribuie la precizia acestor operațiuni. În loc să încerce din nou să înșele pe cineva sau să tragă de timp, Rusia ar trebui să se gândească la o diplomație autentică. Războiul trebuie să ia sfârșit”, a declarat liderul de la Kiev.
Între timp, presa din Ufa scrie că, în oraș, a fost observată o coloană densă de fum ridicându-se din direcția cartierului în care sunt amplasate rafinăriile companiei Bașneft.
Direcția regională a Ministerului rus pentru Situații de Urgență nu a oferit deocamdată detalii oficiale, precizând doar că informațiile sunt în curs de verificare. Neoficial, reprezentanți ai instituției au declarat că, în zona rafinăriilor, „este posibil să fi avut loc un atac cu dronă”.
Înainte de atac, în regiunile din Ural a fost emisă o alertă privind pericolul unor lovituri cu drone.
De asemenea, pe 25 iunie, pe teritoriul peninsulei ucrainene Crimeea, anexată ilegal de Rusia, a fost introdus „un regim temporar de limitare a alimentării cu energie electrică”. Compania „Крымэнергоинформ” a comunicat că măsura urmărește evitarea suprasolicitării rețelei electrice și prevenirea unei avarii la nivelul întregului sistem energetic.
Restricțiile au fost introduse la o zi după ce Ucraina a atacat cu drone principala stație electrică din Sevastopol – cel mai mare oraș al Crimeei. Pe parcursul zilei de 24 iunie, unele cartiere ale orașului au rămas fără electricitate, notează Meduza.
