Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

lumeinmundo

Jos gândacii! Curajul de a vorbi: cum o problemă banală s-a transformat în amenințări

Într-o societate democratică și orientată spre progres, curajul de a vorbi despre problemele reale ar trebui să fie o normalitate sau cel puțin încurajat. Totuși, realitatea ne arată adesea contrariul: cei care îndrăznesc să ridice vocea sunt nevoiți să se confrunte cu intimidări, gaslighting și răzbunări instituționale. Cazul recent al unui cămin de studenți din capitală, unde prezența gândacilor de bucătărie a fost documentată prin imagini virale pe TikTok și confirmată de reportajul NewsMaker, ilustrează perfect această disonanță. Nu e vorba doar despre o problemă de salubritate, ci despre o lecție despre asumarea riscurilor și importanța de a nu tăcea în fața nedreptăților. Hai să vă povestesc cum a fost. 

Zilele trecute, un grup de studenți decide să nu mai tolereze condițiile insalubre în care trăiesc. Ei publică pe TikTok imagini cu gândacii din cameră. Acestea au fost preluate de presă. NewsMaker nu este o excepție: am văzut subiectul și am mers la fața locului pentru fact checking. Administrația căminului, inițial cooperantă, ne-a permis accesul, asigurând că totul este sub control. Dar realitatea filmată a contrazis declarațiile: gândacii sunt acolo, iar mai mulți studenți confirmă deschis, în fața camerelor și a administratorului, că problema persistă de ani buni. Ar fi trebuit să fie un moment de responsabilitate colectivă, un pas spre rezolvare. Nu cred că pe cineva șochează această situație: da, este neplăcut, dar multă lume a fost în căminele studențești din Chișinău (nu mai vorbesc de alte orașe) și știe că sunt vechi, că reparațiile lasă de dorit, că se fac eforturi pentru condiții mai bune. Toată povestea se putea încheia cu o asumare.

În schimb, ce urmează? Administrația universității pune la îndoială veridicitatea imaginilor. Mai târziu, chiar rectorul insinuează interese ascunse, vorbind despre o „campanie de denigrare”. Mai grav: începem să primim mesaje private de la studenți care raportează intimidări și amenințări cu evacuarea din cămin, doar pentru că au avut curajul să vorbească.

Este aceasta o reacție preocupată de binele studenților? Sau mai degrabă o încercare de mușamalizare în detrimentul adevărului?

A doua zi, am aflat despre faptul că în cămin a fost anunțată o dezinsecție. Ceea ce este, de fapt, o veste bună. Mergem să filmăm, însă de data aceasta suntem alungați, iar după ce publicăm momentul – reportajul devine motiv pentru amenințări cu plângeri la poliție. Aceste gesturi nu fac decât să amplifice suspiciunile: dacă problema nu există, de ce atâta efort pentru a o ascunde?

Și nu e un caz izolat. Zeci de mesaje primite pe rețele sociale confirmă că infestarea cu gândaci este o realitate în multe cămine studențești, nu doar în cel documentat. Atunci, de ce reacția instituțiilor este una de răzbunare și presiune asupra celor care vorbesc? De ce discursurile siropoase despre „noua generație” și speranțele pe care ni le punem în ea se transformă, la un test banal, în amenințări și negări? Ce lecție le dăm acestor tineri? Că tăcerea este aur, iar curajul – o greșeală costisitoare?

Adevărul este că asumarea riscurilor, fie că e vorba de a posta un video pe TikTok sau de a vorbi în fața camerelor, este esențială pentru orice schimbare socială. Istoria ne arată că progresul a venit din vocile care au refuzat să tacă: de la mișcările pentru drepturi civile la dezvăluirile despre corupție. În contextul nostru, studenții aceștia nu cer lux, ci condiții decente de trai, pe care le merită dintr-un minim respect. Prin intimidarea lor, instituțiile nu rezolvă problema, ci o perpetuează, erodând încrederea în autorități și descurajând viitoarele generații să se implice. Ce fel de societate construim dacă pedepsim curajul?

Este timpul să încurajăm vocile celor care vor o schimbare, să le protejăm și să le ascultăm, nu să le reducem la tăcere. Doar așa putem spera la un viitor în care problemele nu sunt ascunse sub covor, ci rezolvate cu transparență și responsabilitate.

Studenții au dat o lecție de curaj, acum e rândul altora să învețe din ea.
Și da: noi, jurnaliștii, vom filma și publica realitatea așa cum este, chiar dacă nu e comodă pentru unii.
Pentru că „tarakanii” se tem de lumină.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: