curentul.md

Eliberarea unui lider criminal condamnat pe viață: Recean anunță anchetă, Stamate neagă legătura cu legea amnistiei

Autoritățile din Republica Moldova investighează circumstanțele eliberării unui lider de grupare criminală, condamnat anterior la închisoare pe viață. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate, coautoare a acestei legi, a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. 

În Republica Moldova a fost eliberat din închisoare liderul grupării criminale „Sud” Alexandru Sinigur. În aprilie 2008, Alexandru Sinigur a fost condamnat la detenție pe viață, pentru mai multe crime grave comise în Moldova și Ucraina. În februarie 2024, lui Sinigur i s-a comutat pedeapsa sub formă de detențiune pe viață cu 30 de ani de închisoare. Pe 27 martie 2025, Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis cererea avocatului lui Alexandru Sinigur și-a decis „liberarea condiționată înainte de termen a lui Sinigur (Nenu) Alexandru”. Potrivit deciziei, încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Nord. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Pe 2 aprilie, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a declarat că Penitenciarul nr.17-Rezina a contestat cu cerere de recurs încheierea judecătorească din data de 27 martie 2025.

Precizările lui Recean

Pe 3 aprilie, premierul Dorin Recean a fost întrebat de jurnaliști de ce a fost nevoie de legea amnistiei. „În spațiul public au apărut informații, potrivit cărora se văd consecințele grave ale legii amnistiei votată în 2022. ANP a confirmat cel puțin eliberarea unui criminal periculos – Sinigur. De ce a fost nevoie de acea lege? Cine a venit cu inițiativa și câți criminali au fost deja eliberați în urma aceste legi?”, a fost întrebarea unui jurnalist.

„Am demarat o investigație foarte serioasă ca să determinăm dacă problema este în lagune legislative sau abuzuri și în curând vom veni cu o informare”, a răspuns Recean.

„Ne documentăm la modul cel mai serios acum și revenim cu o reacție informată ca să nu facem speculație în spațiul public. (…) Dacă aveți răbdare până mâine (nota red. 4 aprilie), când va avea loc ședința plenului Parlamentului… atunci vom veni cu toată informația necesară și actualizată la zi”, a adăugat vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman.

Reacția deputatei Olesea Stamate

Deputata Olesea Stamate, unul din autorii proiectului de lege privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, a scris pe o rețea de socializare că „posibilitatea revizuirii pedepsei și eliberării condiționate înainte de termen a deținuților pe viață este prevăzută de Codul Penal de la adoptarea acestuia în 2002 (art. 91 alin (5))”.

„Acest mecanism face parte din standardele Europene în materie. Sunt câteva decizii CEDO care obligă statele membre să asigure o posibilitate de revizuire a pedepsei pentru deținuții pe viață. Anume acest mecanism a fost aplicat atât în cazul lui Sinigur, cât și al lui Radulov. Nu este vorba despre legea amnistiei”, a adăugat Stamate.

Deputata s-a referit și la informațiile din spațiul public conform cărora tatăl ei, care este avocat, l-ar fi reprezentat în instanță pe un condamnat, care la fel ar fi fost eliberat.

„Cu referire la întrebarea nemijlocit legată de eliberarea lui Radulov. Tatăl meu l-a reprezentat în solicitarea privind aplicarea amnistiei, iar aceasta a fost refuzată, atât de prima instanță cât și de instanța de apel. Ulterior, condamnatul a apelat la alt avocat, și a solicitat aplicarea art. 91 – eliberarea condiționată înainte de termen. Anume în baza acestui articol acesta a fost eliberat. La fel ca și condamnatul Sinigur, de exemplu. (…) Eliberările respective NU se bazează pe legea amnistiei; 2. Orice interes personal al meu sau al apropiaților mei în acest subiect este doar o următoare bârfă, aruncată în spațiul public ca să mă discrediteze și, probabil, să devieze agenda publică de la alte subiecte mai interesante care au avut loc recent”, a conchis deputata.

Amintim, în decembrie 2021, deputații au adoptat în lectură finală proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ambasada SUA, mesaj după alegerile parlamentare din Moldova: „Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu viitorul guvern”

Ambasada Statelor Unite la Chișinău a felicitat cetățenii Republicii Moldova pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie, precum și partidele care au obținut mandate în Parlament.

„Felicităm poporul Republicii Moldova pentru participarea la alegerile parlamentare. Felicitări Partidului Acțiune și Solidaritate și tuturor partidelor care au trecut pragul pentru a fi reprezentate în Parlament. Așteptăm cu interes să colaborăm cu viitorul guvern pe subiecte de interes comun”, se menționează în comunicatul transmis de instituția diplomatică.

***

Cinci formațiuni politice acced în viitorul Parlament al Republicii Moldova, după alegerile din 28 septembrie, potrivit datelor oficiale prezentate după prelucrarea tuturor voturilor din țară și din diaspora. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – care conduce detașat cu 50,20% din voturi – Blocul „Patriotic” (24,17%), Blocul „Alternativa” (7,96%), Partidul Nostru (6,20%) și Partidul „Democrația Acasă” 5,62%).

Conform analizei ADEPT, configurația viitorului Legislativ ar putea fi următoarea:

  1. PAS, condus de Igor Grosu – 55 mandate;
  2. Blocul „Patriotic”, condus de Igor Dodon, Vladimir Voronin și Vasile Tarlev – 26 mandate;
  3. Blocul „Alternativa”, condus de Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo – 8 mandate;
  4. „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi – 6 mandate;
  5. „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc – 6 mandate.

Astfel, conform rezultatelor preliminare, PAS va avea majoritatea necesară pentru a guverna de unul singur și în următorii patru ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: