curentul.md

Eliberarea unui lider criminal condamnat pe viață: Recean anunță anchetă, Stamate neagă legătura cu legea amnistiei

Autoritățile din Republica Moldova investighează circumstanțele eliberării unui lider de grupare criminală, condamnat anterior la închisoare pe viață. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate, coautoare a acestei legi, a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. 

În Republica Moldova a fost eliberat din închisoare liderul grupării criminale „Sud” Alexandru Sinigur. În aprilie 2008, Alexandru Sinigur a fost condamnat la detenție pe viață, pentru mai multe crime grave comise în Moldova și Ucraina. În februarie 2024, lui Sinigur i s-a comutat pedeapsa sub formă de detențiune pe viață cu 30 de ani de închisoare. Pe 27 martie 2025, Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis cererea avocatului lui Alexandru Sinigur și-a decis „liberarea condiționată înainte de termen a lui Sinigur (Nenu) Alexandru”. Potrivit deciziei, încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Nord. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Pe 2 aprilie, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a declarat că Penitenciarul nr.17-Rezina a contestat cu cerere de recurs încheierea judecătorească din data de 27 martie 2025.

Precizările lui Recean

Pe 3 aprilie, premierul Dorin Recean a fost întrebat de jurnaliști de ce a fost nevoie de legea amnistiei. „În spațiul public au apărut informații, potrivit cărora se văd consecințele grave ale legii amnistiei votată în 2022. ANP a confirmat cel puțin eliberarea unui criminal periculos – Sinigur. De ce a fost nevoie de acea lege? Cine a venit cu inițiativa și câți criminali au fost deja eliberați în urma aceste legi?”, a fost întrebarea unui jurnalist.

„Am demarat o investigație foarte serioasă ca să determinăm dacă problema este în lagune legislative sau abuzuri și în curând vom veni cu o informare”, a răspuns Recean.

„Ne documentăm la modul cel mai serios acum și revenim cu o reacție informată ca să nu facem speculație în spațiul public. (…) Dacă aveți răbdare până mâine (nota red. 4 aprilie), când va avea loc ședința plenului Parlamentului… atunci vom veni cu toată informația necesară și actualizată la zi”, a adăugat vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman.

Reacția deputatei Olesea Stamate

Deputata Olesea Stamate, unul din autorii proiectului de lege privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, a scris pe o rețea de socializare că „posibilitatea revizuirii pedepsei și eliberării condiționate înainte de termen a deținuților pe viață este prevăzută de Codul Penal de la adoptarea acestuia în 2002 (art. 91 alin (5))”.

„Acest mecanism face parte din standardele Europene în materie. Sunt câteva decizii CEDO care obligă statele membre să asigure o posibilitate de revizuire a pedepsei pentru deținuții pe viață. Anume acest mecanism a fost aplicat atât în cazul lui Sinigur, cât și al lui Radulov. Nu este vorba despre legea amnistiei”, a adăugat Stamate.

Deputata s-a referit și la informațiile din spațiul public conform cărora tatăl ei, care este avocat, l-ar fi reprezentat în instanță pe un condamnat, care la fel ar fi fost eliberat.

„Cu referire la întrebarea nemijlocit legată de eliberarea lui Radulov. Tatăl meu l-a reprezentat în solicitarea privind aplicarea amnistiei, iar aceasta a fost refuzată, atât de prima instanță cât și de instanța de apel. Ulterior, condamnatul a apelat la alt avocat, și a solicitat aplicarea art. 91 – eliberarea condiționată înainte de termen. Anume în baza acestui articol acesta a fost eliberat. La fel ca și condamnatul Sinigur, de exemplu. (…) Eliberările respective NU se bazează pe legea amnistiei; 2. Orice interes personal al meu sau al apropiaților mei în acest subiect este doar o următoare bârfă, aruncată în spațiul public ca să mă discrediteze și, probabil, să devieze agenda publică de la alte subiecte mai interesante care au avut loc recent”, a conchis deputata.

Amintim, în decembrie 2021, deputații au adoptat în lectură finală proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: