observatornews.ro

Epidemie de rujeolă în România. Câte cazuri au fost înregistrate în 29 de județe

Ministerul român al Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național. Instituția a raportat o „creștere îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă și un număr mare de spitalizări a copiilor infectați”. În România se înregistrează aproape 2 000 de cazuri în 29 de județe. Recent, în Republica Moldova a fost raportat un caz de rujeolă, înregistrat la un copil de trei ani. Acesta este al doilea caz înregistrat de la începutul anului în țara noastră. 

Ministerul Sănătății din România a raportat pe 5 decembrie o „creștere îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și un număr mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați”.

Astfel, instituția română a declarat epidemie de rujeolă la nivel național „pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă”.

În acest moment, se înregistrează aproape 2.000 de cazuri la nivel național, în 29 de județe”, a evidențiat Ministerul.

Instituția a mai spus că va derula o campanie de informare a părinților, împreună cu medicii de familie, pentru o mai bună aderență la programul de vaccinare.

Rujeola este o boală infecțioasă, care se transmite cu ușurință mai ales la copiii nevaccinați, iar, uneori, evoluția este gravă și pot apărea complicații. Acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani”, se arată într-o declarație a Ministerului Sănătății din România.

Amintim că pe 4 decembrie curent, Ministerul Sănătății din Republica Moldova a raportat despre un caz de rujeolă care a fost înregistrat la un copil de trei ani din orașul Soroca, revenit recent din Federația Rusă. Potrivit Ministerului, s-a constatat că atât copilul, cât și persoanele cu care a contactat nu au fost vaccinate împotriva rujeolei. Părinții minorului au solicitat asistență medicală după apariția simptomelor caracteristice bolii. Copilul a beneficiat de tratamentul corespunzător, preciza Ministerul.

Rata vaccinării împotriva rujeolei la copiii ce au împlinit vârsta de un an, în Republica Moldova, este de 84,2%, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca acoperirea vaccinală să fie nu mai puțin de 95%.

Vaccinarea este unica metodă de protecție contra rujeolei, susținea Ministerul din Republica Moldova. În acest context, instituția a îndemnat toți părinții să se asigure că copii lor au beneficiat de vaccinul împotriva acestei infecții, care este foarte sigur si eficient, o singură doză asigurând prevenirea bolii în proporție de 97%.

Acesta este al doilea caz de rujeolă înregistrat de la începutul anului curent în Republica Moldova. Pe parcursul anului 2021 și 2022 nu au fost raportate cazuri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Baze de date din Moldova și Ucraina, acte false și avocați implicați: percheziții în România într-un dosar de obținere frauduloasă a cetățeniei

37 de percheziții domiciliare au avut loc pe 18 decembrie în România, într-o investigație care vizează dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Procurorii români investighează o grupare constituită de șapte cetățeni ucraineni, sprijinită inclusiv de mai mulți avocați români.

Perchezițiile au fost efectuate de procurorii Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România. Conform procurorilor, ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.

Potrivit procurorilor, membrii unui grup infracțional organizat, constituit în 2022 de șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, aveau acces, direct sau prin intermediari, la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina, „unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendențe din cetățeni români”.

Probele ar fi arătat că gruparea era sprijinită de mai mulți avocați din Baroul București, traducători și/sau notari publici. „Au existat situații când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceeași avocați, în unele situații originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghișeu) având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenței unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza mun. Bucureşti”, au comunicat procurorii români. Potrivit sursei citate, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracțional.

Conform procurorilor, „în paralel a fost dezvoltată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie, care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu ajutorul voit sau nu al unor funcționari publici, pentru a obține acte de stare civilă (certificate de naștere) și, ulterior, acte de identitate (în special pașapoarte) românești”. „Au fost identificate până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetățenie false”, au declarat procurorii.

Procurorii au mai spus că, de cele mai multe ori, solicitanții nici nu figurau intrați legal pe teritoriul României. „Au fost aplicate ștampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în țară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite față de evidențele informatizate: București H.C., Albița, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II și Ruse”, au comunicat procurorii.

„În urma investigațiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 8 membri ai grupului infracțional organizat, 5 suspecți care au calitatea de avocați în Baroul București, 14 funcţionari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale”, au precizat procurorii români.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: