Este Moldova pregătită să adopte Agenda europeană privind clima? Op-ED semnat de ambasadorul UE Janis Mažeiks și reprezentanta rezidentă PNUD Daniela Gasparikova

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova Janis Mažeiks și reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova Daniela Gasparikova au scris pentru NM un editorial despre măsurile pe care trebuie să le întreprindă Moldova în cadrul luptei cu încălzirea globală, pentru a se alinia cu agenda Uniunii Europene în domeniul climatic.

În 2023 a fost înregistrată cea mai călduroasă lună septembrie din istoria măsurătorilor meteorologice în mai multe țări europene. Republica Moldova nu este o excepție. Conform surselor științifice, Moldova se numără printre cele mai vulnerabile țări europene la schimbările climatice.

În decursul ultimului deceniu, monitorizarea configurațiilor meteorologice a relevat o tendință îngrijorătoare de creștere a temperaturilor și de insuficiență a precipitațiilor. Observațiile din toamna anului 2023 confirmă aceste tipare și proiecțiile privind impactul mai intens și distrugător al schimbărilor climatice asupra aspectelor sociale, economice și ecologice pe termen mediu și lung. Se estimează că sectorul agricol, care este o sursă importantă de venit și hrană pentru populația rurală, va fi în special afectat de acest fenomen.

Pe măsură ce se apropie Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din acest an, ce se va desfășura în perioada 30 noiembrie – 12 decembrie la Dubai (COP 28), comunitatea globală se pregătește pentru a adopta obiective și responsabilități sporite în combaterea încălzirii globale, precum și pentru a identifica și evalua măsurile climatice deja puse în aplicare. Printre acestea se numără și necesitatea urgentă de a acționa colectiv la nivel mondial pentru a limita creșterea temperaturii și a se adapta la efectele deja existente ale schimbărilor climatice. La COP 28, țările urmează să anunțe angajamente mai ambițioase în direcția neutralității climatice și să contribuie astfel la atingerea obiectivului climatic de limitare a încălzirii globale la 1,5°C, stabilit la nivel global printr-o abordare realizabilă. Investițiile în sustenabilitate trebuie să fie cel puțin triplate anual, până la aproximativ patru trilioane de dolari SUA în următorii șapte ani, pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050.

Combustibilii fosili pot fi eliminați treptat prin creșterea ponderii energiei regenerabile. Acest lucru implică un angajament ferm al părților semnatare ale Acordului de la Paris de a reduce considerabil, cu mult înainte de anul 2050, ponderea combustibililor fosili, precum și de a depune eforturi pentru a avea în următorii șapte ani un sistem energetic global în totalitate sau în mare parte decarbonizat, fără a lăsa loc pentru noi centrale electrice pe bază de cărbune. În timp ce deja se fac eforturi de parteneriat pentru sporirea rezultatelor Moldovei în domeniul eficienței energetice și pentru a mări cota de energie regenerabilă în balanța energetică a țării, adaptarea la schimbările climatice, atât de necesară în contextul vulnerabilităților climatice tot mai sporite ale țării, necesită o atenție deosebită.

Mai mult ca oricând, stoparea degradării mediului și prevenirea pierderilor cauzate de evenimentele meteorologice extreme, în special de vieți umane, venituri și mijloace de trai, trebuie să fie în centrul acțiunilor comune de atenuare a schimbărilor climatice.

Sunt necesare eforturi mai mari pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. La COP 28 va fi prezentat Primul Bilanț Global, un inventar al acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice, analizat din perspectiva evoluției în timp, dar și a eficienței acțiunilor climatice implementate până acum. Acest bilanț va identifica lacunele și acțiunile care trebuie realizate  până în anul 2030, dar și ulterior, astfel încât comunitatea globală să soluționeze problema schimbărilor climatice. Republica Moldova ar putea să profite de această oportunitate și să investească în continuare în sectoarele-cheie ale economiei sale, cum ar fi agricultura, infrastructura sau transportul, pentru a o face rezilientă și adaptată la impactul anticipat al schimbărilor climatice, în special susținând cele mai vulnerabile comunități. Realizarea acestui obiectiv va necesita parteneriate investiționale care să implice instituții din sectorul public și privat, atât din țară, cât și internaționale.

Pe parcursul negocierilor privind schimbările climatice din cadrul Organizației Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și-a demonstrat determinarea de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050. Pactul verde european se numără printre cele mai cuprinzătoare și detaliate procese legislative din lume în ceea ce privește schimbările climatice. Noul set de drepturi și obligații comune, care constituie corpul legislației europene, cunoscut sub denumirea de acquis comunitar și elaborat în cadrul Pactului verde al UE, modifică normele existente pentru a face, printre altele, afacerile și lanțurile de aprovizionare mai durabile. Sunt adoptate practici comerciale circulare pentru a asigura o tranziție echitabilă și cu un impact pozitiv asupra producției de bunuri durabile pe teritoriul și în afara Europei. Un astfel de nou acquis va fi adoptat și de Moldova în calea sa de aderare la UE.

Succesul eforturilor de asigurare a rezilienței Republicii Moldova la schimbările climatice va depinde de progresul în implementarea reformelor fundamentale pe parcursul său de aderare la UE. În primul rând, ne referim la reformele care țin de supremația legii, pentru a asigura condiții echitabile pentru toți cetățenii și mediul de afaceri în adoptarea acțiunilor climatice. De asemenea, reformele în sectorul justiției sunt esențiale pentru a permite soluționarea eficientă a plângerilor care vizează inclusiv problemele de mediu, precum și avansarea eforturilor pe dimensiunea de combatere a corupției, pentru a evita risipirea resurselor financiare publice, care ar putea fi utilizate pentru o gestionare mai eficientă a impactului schimbărilor climatice. În cele din urmă, acestea vor fi necesare pentru a construi o Moldovă europeană mai incluzivă, verde și prosperă, unde nimeni nu este exclus.

Autori: Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova

Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: