Facebook/Marcel Ciolacu

„Este o normalitate istorică”. Oficial din România, despre introducerea „limbii române” în toate legile din Moldova

Președintele Camerei Deputaților din România Marcel Ciolacu susține că „revenirea limbii române la statutul de limbă oficială în Republica Moldova este o normalitate istorică”. Potrivit oficialului român, sintagma precum „limba de stat” este o anomalie. Ciolacu spune că a discutat inclusiv la acest subiect cu premierul moldovean Dorin Recean. 

„Revenirea limbii române la statutul de limbă oficială în Republica Moldova este o normalitate istorică și trebuie să se întâmple cât mai repede! Sintagme precum „limbă de stat”, „limbă oficială” sau „limbă maternă” sunt niște anomalii”, a scris Ciolacu, pe Facebook.

Oficialul român spune că l-a felicitat pe premierul moldovean Dorin Recean „pentru susținerea inițiativei ca limba română să revină în toate actele oficiale ale Republicii Moldova, inclusiv în Constituție”.

„În plus, i-am transmis premierului rezultatele recentei vizite pe care am efectuat-o în Azerbaidjan: vom asigura o parte din necesarul de consum de gaze pentru Republica Moldova prin intermediul contractului de import de gaze azere”, a adăugat Ciolacu.

Mai mult, el a spus că la nivelul Parlamentului își dorește înființarea rapidă a unei o subcomisii care să ajute autoritățile de la Chișinău cu transpunerea legislației potrivit standardelor europene.

„Obiectivul nostru comun rămâne integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, iar autoritățile de la București vor sprijini, fără rezerve și cu toată expertiza, Guvernul și administrația de la Chișinău”, a conchis oficialul român.

***

De menționat că PAS a pregătit un proiect de lege pentru implementarea mai multor hotărâri a Curții Constituționale printre care și decizia de acum 10 ani când Înalta Curte a menționat că „Declarația de Independență e mai presus decât Constituția”, unde limba de stat e menționată limba română.

Astfel, cuvintele „limba moldovenească”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare.

Potrivit proiectului, cuvintele „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă”, la orice formă gramaticală, în cazul în care se are în vedere limba de stat a Republicii Moldova, se substituie cu cuvintele „limba română” la forma gramaticală corespunzătoare.

Articolul 13 din Constituția Republicii Moldova prevede că limba de stat este „moldovenească, funcţionând în baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a constatat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română, deoarece această denumire se regăseşte în Declaraţia de Independenţă, un act care e mai presus decât Constituţia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Femeile votează mai mult decât bărbații, dar candidează mai rar: datele CEC

Comisia Electorală Centrală constată o creștere a participării femeilor la alegeri. Potrivit unei analize comparative a scrutinelor parlamentare din 2021 și 2025, prezentate pe 23 februarie, ponderea femeilor în rândul alegătorilor a crescut de la 53,48% în 2021 la 54,33% în 2025. Datele mai arată că, deși femeile reprezintă majoritatea alegătorilor și domină structurile de administrare electorală – cu 71,51% în consiliile electorale de circumscripție și peste 80% în birourile secțiilor de votare în 2025 – prezența lor în competiția politică rămâne mai redusă.

Dacă în 2021, în componența Comisia Electorală Centrală, formată din nouă membri, nu se regăsea nicio femeie, în 2025 alegerile au fost organizate de o autoritate alcătuită din patru bărbați și cinci femei, inclusiv președinta Angelica Caraman.

Potrivit comunicatului CEC, femeile continuă să domine structurile de administrare a alegerilor. În consiliile electorale de circumscripție, ponderea acestora a crescut de la 64,39% în 2021 la 71,51% în 2025.

În cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, femeile reprezintă peste 80% din totalul funcționarilor electorali, comparativ cu 78% în 2021.

Autoritatea mai informează că numărul funcționarilor electorali instruiți s-a dublat aproape în ultimii patru ani – de la 6.064 persoane în 2021 la 12.043 în 2025. Femeile au constituit aproximativ 83% din totalul persoanelor instruite în ambii ani, fapt care, potrivit CEC, indică o consolidare a capacităților instituționale și o profesionalizare a procesului electoral.

În același timp, participarea alegătorilor din diaspora a înregistrat o evoluție pozitivă. Creșterea este asociată cu introducerea unor mecanisme suplimentare, inclusiv votul prin corespondență, care a facilitat implicarea cetățenilor aflați peste hotare în procesul electoral.

Participarea femeilor la alegeri

La alegerile parlamentare din 2021 au fost înregistrați 1.617 concurenți electorali, dintre care 712 au fost femei, ceea ce reprezintă 44% din total. În scrutinul din 2025 s-au înscris 599 de femei, ponderea acestora fiind de 43,9% din numărul total al candidaților, în ușoară scădere față de 2021.

Datele arată că, deși femeile au constituit majoritatea alegătorilor în ambele scrutine – cu o pondere de peste 53% – reprezentarea lor în rândul candidaților a rămas sub pragul de 50%.

„În ansamblu, analiza comparativă a alegerilor parlamentare din 2021 și 2025 evidențiază progrese în ceea ce privește participarea la vot și consolidarea procesului electoral, însă scoate în evidență și necesitatea unor eforturi continue pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică”, a mai comunicat instituția.

Analiza a fost realizată cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

Legea electorală prevede o cotă minimă de 40% pentru fiecare sex pe listele de candidați, cu poziționare echilibrată, astfel încât la fiecare zece poziții să fie incluși cel puțin patru candidați din fiecare sex.

În prezent, în Parlamentul Republicii Moldova sunt 40 de deputate, ceea ce constituie 39,6% din totalul mandatelor – aceeași pondere ca și după alegerile din 2021.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: