Evaluarea în sistemul de justiție din RM: Dezmințirea falsurilor

Reforma justiției și activitatea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting) sunt însoțite de multe falsuri și afirmații speculative. Ele sunt distribuite cu scopul de a discredita efortul de consolidare a statutul de drept și de excludere din sistem a persoanelor corupte și a celor care nu întrunesc criteriile de integritate pentru funcțiile importante pe care le dețin.

STOP FALS! — campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), descrie în infograficul de mai jos falsurile despre Comisia Pre-Vetting și dezmințirea acestora. #NuDezinformării

Te încurajăm să fii un cetățean responsabil și proactiv, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol/news.ro

Chișinăul scapă de codul roșu de caniculă, dar intră în portocaliu. În Moldova, 10 persoane au ajuns la spital din cauza căldurii

Meteorologii prelungesc avertizările de caniculă, până pe 1 iulie. Pentru ziua de 30 iunie vor fi valabile codurile galben, portocaliu și roșu, în funcție de regiune. Între timp, 19 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza temperaturilor ridicate în ultima săptămână, dintre care 10 au fost transportate la spital.

În Chișinău, codul roșu expiră astăzi, 29 iunie. Începând cu 30 iunie, capitala va intra sub Cod portocaliu.

Potrivit meteorologilor, pe 30 iunie temperaturile maxime vor atinge +33…+35°C în zonele aflate sub Cod galben, +36…+38°C în cele aflate sub Cod portocaliu și +39…+41°C în raioanele vizate de Codul roșu. Totodată, nopțile vor rămâne „tropicale”, cu temperaturi care nu vor coborî sub +20°C.

Pentru 1 iulie, avertizarea va fi redusă la Cod galben, fiind prognozate maxime de până la +35°C.

În acest context, Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) anunță că, în perioada 22–28 iunie, echipele de ambulanță au intervenit în 19 cazuri provocate de caniculă. Dintre acestea, 13 persoane au suferit insolații, iar alte șase au prezentat sincope.

Printre persoanele afectate se numără și trei minori, cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani. În total, pacienții au avut între 12 și 82 de ani. După acordarea asistenței medicale la fața locului, 10 dintre ei au fost transportați la spitale pentru investigații și tratament.

Medicii avertizează că insolația reprezintă o urgență medicală și recomandă populației să evite expunerea la soare în intervalul 11:00–16:00, să consume cel puțin 2–3 litri de lichide pe zi, să poarte haine lejere și deschise la culoare și să limiteze efortul fizic în orele de vârf.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Captură video/privesc.eu

Domnica Manole, prima reacție după ce Moldova a fost obligată de CtEDO să achite despăgubiri de 560.000 de euro

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, respinge acuzațiile privind presupusa sa responsabilitate în dosarul în care Republica Moldova a fost obligată recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro. Reacția vine după ce Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a cerut recuzarea magistratei din completul Curții Constituționale care examinează, pe 29 iunie, două sesizări privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea partidelor politice.

Cererea de recuzare a fost formulată de avocatul formațiunii, Igor Hlopețchi. Acesta a anunțat că, pe 26 iunie, „Moldova Mare” a depus un denunț la Procuratura Generală, după ce CtEDO a obligat, la începutul lunii iunie, Republica Moldova să achite unei companii despăgubiri de aproximativ 560.000 de euro într-o cauză examinată în 2011 inclusiv de Domnica Manole, pe atunci judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Potrivit lui Hlopețchi, faptul că pe numele Domnicăi Manole a fost depus un denunț la Procuratura Generală pune sub semnul întrebării „obiectivitatea și imparțialitatea” magistratei.

În replică, Domnica Manole a declarat că hotărârea CtEDO are la bază un litigiu privind încasarea unei datorii de locațiune în valoare de peste un milion de lei și că, în soluționarea acestuia, au fost implicați în total șapte judecători din trei instanțe.

„CtEDO, dacă ați citit atent acea hotărâre, menționează față de instanțele judecătorești că nu au motivat suficient, deși Curtea de Apel, așa cum e menționat și în decizie, a examinat cauza în lipsa tuturor părților, a audiat toate argumentele și a pronunțat o hotărâre pe 9 pagini. Cât de motivat ar fi trebuit să fie? Poate acum, dacă m-aș uita din punctul de vedere actual, poate ar fi ceva mai mult, dar decizia Curții de Apel a fost menținută de trei judecători ai CSJ”, a declarat aceasta.

Președinta Curții Constituționale susține că prejudiciul constatat de CtEDO nu a fost cauzat de hotărârea instanței, ci de modul în care aceasta a fost executată.

„CtEDO a indicat că prejudiciul care se încasează s-a format în rezultatul vânzării unui bun imobil pentru recuperarea datoriei mai jos decât prețul real de piață și menționează că prejudiciul de bază din cauza aceasta este format, nu din vina judecătorului Manole, care a încasat o datorie în baza unui contract de chirie sau locațiune. Asta este esența cauzei, prin urmare, las plenul Curții Constituționale să decidă privitor la această cerere de recuzare”, a declarat Manole.

După aproape o oră de deliberări, plenul Curții Constituționale a respins cererea de recuzare depusă de Partidul „Moldova Mare”.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat atunci pentru NewsMaker că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Totodată, Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Invitată pe 25 iunie la ProTV, președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la CtEDO într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale: „despre acest caz concret prima dată aud”. Întrebată tot atunci dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

„E nevoie de o corecție de curs în partid și în administrarea statului”. Perciun, despre cazul MoldATSA

Ceea ce s-a întâmplat la MoldATSA a fost un eșec de a reacționa la timp și de a investiga suficient semnalele care veneau. Declarația a fost făcută de Dan Perciun, ministrul Educației și vicepreședinte al Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS). El a spus că, în următoarea perioadă, vor fi necesare decizii dificile pentru ca guvernarea să își recâștige credibilitatea în fața cetățenilor. „E nevoie de o corecție de curs și în partid, și în administrarea statului”, a adăugat Perciun, menționând necesitatea unei analize interne. În ceea ce privește situația colegului său Radu Marian, Perciun a spus că au fost comise greșeli din exces de încredere, însă „responsabilii vor fi sancționați, iar lecțiile vor fi învățate”.

Perciun a scris pe o rețea de socializare că „ceea ce s-a întâmplat la MoldATSA a fost o eroare sistemică, un eșec de a reacționa la timp și de a investiga suficient semnalele care veneau”. „A fost o situație speculată cu iscusință de un escroc și un abuz de încredere din partea celor care s-au lăsat ademeniți de propriul interes financiar. Furia oamenilor este de înțeles și este perfect justificată. În această situație, trebuie să existe o asumare de responsabilitate: în primul rând la MoldATSA, apoi la APP, apoi în consiliul de administrație, apoi în rândul celor care trebuiau să monitorizeze situația din întreprinderile de stat”, a adăugat Perciun.

El a menționat că „în următoarea perioadă vor trebui luate decizii dificile, dar necesare”. „Dacă vrem să recâștigăm, ca guvernare și ca partid, această credibilitate. Va fi o misiune grea, dar nu imposibilă”, a adăugat Perciun.

„Evident, lucrurile vor fi speculate de o opoziție politică alcătuită dintr-o adunătură de trădători, țipălăi și populiști fără niciun fel de viziune reală de dezvoltare a țării, a căror singură abilitate este diseminarea falsurilor pe rețele. (…) Să nu uităm ce am realizat până acum, din ce mocirlă am ieșit și care sunt obiectivele majore pentru următoarea perioadă. (…) Statul este o mașinărie complexă. Întotdeauna există riscul unor derapaje, dar contează, în primul rând, cum reacționezi la ele”, a declarat Perciun.

Oficialul a adăugat că „e nevoie de o corecție de curs și în partid, și în administrarea statului”: „Asemenea vulnerabilități pot exista și în alte zone, iar datoria noastră este să facem această analiză internă și să intervenim ferm acolo unde trebuie intervenit”.

Perciun a mai spus că Radu Marian „este unul dintre cei mai integri și idealiști oameni” pe care îi cunoaște. „Gestul lui Radu se înscrie exact în această logică. (…) Dar, din exces de încredere, au fost comise și greșeli, iar acum a ales să facă un pas în urmă. Vom corecta ce este de corectat, responsabilii vor fi sancționați, iar lecțiile vor fi învățate”, a conchis Perciun.

***

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, Radu Marian a spus la Nokta că el a fost cel care l-a propus pe Vangheli în această funcție. Mai târziu, pe o rețea de socializare, Radu Marian a recunoscut că a greșit. Între timp, Marian a declarat că a copilărit într-o ogradă cu Vangheli. Totuși, el a precizat că nu a fost prieten cu acesta, ci doar se cunoșteau. Pe 29 iunie, Marian a anunțat că își depune demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.

În ceea ce privește „MoldATSA”, amintim că politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI. Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea acesteia. Președinta a adăugat că „este amoral să ei bani nemeritați și acești bani trebuie întorși”. 

Telegraph.md/foto simbol

Incident în timpul unei intervenții la Cahul. IGP: un grup de persoane a blocat mașina poliției. Un angajat, agresat fizic

Un grup de persoane a blocat o mașină a poliției în raionul Cahul, iar unul dintre indivizi a deteriorat capota acesteia, în timp ce altul a agresat fizic un polițist. Informațiile au fost comunicate pe 29 iunie de reprezentanții Inspectoratului General al Poliției (IGP), care au precizat că incidentul s-a produs după ce oamenii legii au încercat să oprească un motociclist, care ulterior și-a continuat deplasarea, a derapat de pe traseu și a părăsit locul accidentului, dar a fost identificat la scurt timp. Grupul de persoane s-a adunat la fața locului în timpul documentării cazului, a menționat poliția.

Cazul a avut loc în noaptea de 27 spre 28 iunie, în comuna Tartaul de Salcie, raionul Cahul.

Potrivit datelor preliminare ale poliției, un echipaj al Inspectoratului Național de Securitate Publică a somat conducătorul unei motociclete neînmatriculate. Se menționează că atât șoferul, cât și pasagera sa, ambii în vârstă de 18 ani, nu purtau echipament de protecție.

„Conducătorul motocicletei a ignorat semnalele luminoase și sonore ale poliției, continuând deplasarea. La scurt timp, acesta a pierdut controlul asupra vehiculului și a derapat în afara carosabilului. În timpul intervenției, tânărul a părăsit locul incidentului, însă a fost identificat la scurt timp de polițiști. Pasagera a fost examinată medical și nu a necesitat îngrijiri suplimentare”, au comunicat reprezentanții poliției.

Potrivit sursei citate, în timpul documentării cazului, la fața locului s-a adunat un grup de persoane care a blocat mașina poliției. „La locul incidentului, un bărbat de 42 de ani a agresat fizic un polițist, iar un tânăr de 18 ani a deteriorat capota autospecialei. Ambii suspecți au fost conduși la Inspectoratul de Poliție Cahul și reținuți pentru 72 de ore”, au declarat reprezentanții poliției.

În ceea ce privește motocicleta neînmatriculată, poliția a precizat că aceasta a fost transportată la parcarea specială, iar în prezent sunt continuate investigațiile pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului.

(DOC) Până la 5 ani de închisoare pentru negarea deportărilor staliniste? Inițiativa PAS

Persoanele care vor nega, contesta, aproba sau justifica în public atrocitățile din anii 1946-1947, provocate de regimul sovietic pe teritoriul actualei Republici Moldova, ar putea fi pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Informațiile se regăsesc într-un proiect de lege, înregistrat la Parlament de Partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS).

Proiectul de lege privind „comemorarea victimelor foametei provocate în anii 1946-1947 de către regimul totalitar sovietic pe teritoriul actualei Republici Moldova” a fost înregistrat pe 26 iunie. Acesta are 14 autori – deputați PAS -, printre care președintele Parlamentului Igor Grosu și deputatul Lilian Carp.

Potrivit autorilor, proiectul prevede:

  • recunoașterea expresă a foametei provocate din anii 1946-1947 drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic;
  • condamnarea negării, justificării sau minimalizării publice a acestei tragedii, cu trimitere la sancționarea conform legislației penale;
  • stabilirea obligațiilor autorităților publice centrale și locale privind politicile de memorie, cercetarea, educația și comemorarea victimelor;
  • asigurarea accesului prioritar la documentele și informațiile relevante din arhive;
  • instituirea responsabilităților Guvernului de a adopta măsuri de implementare, inclusiv programe de comemorare și dezvoltarea infrastructurii memoriale.

„În partea ce ține de modificarea Codului penal, elementul de noutate constă în introducerea explicită a termenilor „a deportărilor sau a foametei” atât în denumirea marginală, cât și în corpul alin. (2) al art. 176¹ din Codul penal. Prin această completare punctuală, faptele de negare, contestare, aprobare sau justificare în public a acestor atrocități naționale devin pasibile de răspundere penală, fiind pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, se mai arată în proiectul de lege.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că, pe 12 iunie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că va propune sancționarea prin lege a celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, deportările și crimele comise împotriva populației Republicii Moldova. Tot atunci, Grosu s-a declarat indignat că deputații comuniști au refuzat să se ridice în picioare pentru a onora printr-un minut de reculegere victimele deportărilor, la ședința Parlamentului din 11 iunie. Președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor și a acuzat PAS că folosește subiectul în scopuri propagandistice. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: