Telegram/Blocul „Victorie”

Evghenia Guțul rămâne în arest. Protest la Curtea de Apel Chișinău

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care este învinuită în cadrul a două dosare penale, va rămâne în arest preventiv. O decizie în acest sens a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în data de 2 aprilie.

Curtea de Apel Chișinău a examinat recursul înaintat de avocații Evgheniei Guțul cu privire la anularea măsurii de arest preventiv, dispusă de prima instanță. Completul de judecată a respins demersul.

Ședința de judecată a avut loc pe fundalul unei manifestații în susținerea bașcanei, care a fost organizată de Blocul „Victorie”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Zeci de oameni, adunați în fața sediului instanței, au scandat „Libertate pentru Evghenia Guțul” și „Jos Maia Sandu”. Aceștia au desfășurat, de asemenea, pancarte cu mesaje precum „PAS, respectați voința poporului”, „Suntem alături de Guțul” și „Rușine judecătorilor aflați în slujba puterii”.

Amintim că Evghenia Guțul a fost reținută în seara zilei de 25 martie la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce urma să plece peste hotare. Procuratura Anticorupție a comunicat că, potrivit datelor Serviciului de Informații și Securitate, guvernatoarea nu plănuia să revină în țară.

Evghenia Guțul este învinuită într-un dosar privind finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”, care se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. De asemenea, aceasta figurează într-o cauză penală în care i se incriminează comiterea prin complicitate a finanțării ilegale a campaniei electorale pentru alegerile la funcția de bașcan din 2023, falsificarea documentelor oficiale și a rapoartelor privind campania.

După reținere, pe 28 martie, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a dispus plasarea bașcanei în arest preventiv pentru 20 de zile în cadrul dosarului cu privire la campania electorală din 2023. Procurorii au solicitat arest preventiv și în dosarul de finanțare ilegală a fostului Partid „ȘOR”, însă demersul a fost respins.

Evghenia Guțul nu își recunoaște vina.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu: Facebook, Instagram și TikTok, spațiile cu cel mai mare risc de violență digitală pentru femeile din Moldova

Peste 70% din cazurile de violență digitală împotriva femeilor din Republica Moldova au loc pe rețelele de socializare. Principalul spațiu al violenței digitale sunt rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Odnoklassniki, VKontakte și Snapchat. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram au constituit 26,8% din cazuri. Datele au fost prezentate în cadrul unui studiu realizat de Centrul „La Strada”, și prezentat pe 27 aprilie. Cercetarea avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde.

Unde și cum se manifestă violența digitală

Cele mai grave forme de violență digitală, considerate ca având un impact „în foarte mare măsură” de aproximativ 57% dintre respondenți, sunt distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru manipularea unor astfel de materiale, inclusiv prin deepfake. Hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu îngrijorare de peste 40% din populație, care consideră că acestea afectează sever viața victimelor.

Datele arată că expunerea la violența digitală este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victime sau martore ale violenței digitale, 75,8% față de 61% în cazul bărbaților. Rețelele sociale ating un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18-29 ani. Pentru persoanele de peste 60 de ani, violența se mută spre aplicațiile de mesagerie, spații mai private.

Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm”, a declarat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice și că sistemul electronic e-Social include deja evaluarea riscului privind violența digitală.

„Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul”, a declarat Plugaru.

Studiul recomandă implementarea unor programe de educație și alfabetizare digitală, consolidarea capacităților polițiștilor, asistenților sociali și juriștilor pentru a documenta corect probele digitale, standardizarea procedurilor de intervenție pe platformele de socializare și ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: