Colaj NM

Ex-ambasador, despre grăbirea votului electronic: „Am votat la alegerile locale din Tallinn de pe dealuri din Criuleni, Orhei și Găgăuzia”

Implementarea votului electronic revine în discuție, după alegerile locale generale organizate în Moldova pe 5 noiembrie. Fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia Victor Guzun s-a arătat nemulțumit că autoritățile locale nu oferă posibilitatea moldovenilor aflați peste hotare să participe la scrutinele locale pe care le organizează, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul alegerilor prezidențiale și parlamentare. Guzun a oferit drept exemplu orașul Tallinn, capitala Estoniei, care implementează, de peste 18 ani, votul electronic.  

„Ieri am auzit de multe ori la TV că diaspora nu votează la alegerile locale. Corect este că diaspora are dreptul să participe, dar nu are această posibilitate, nu are UNDE să voteze, secții de vot în afara țării nefiind organizate, așa cum are loc la alegerile parlamentare și prezidențiale. Paradoxul constă în faptul că eu am votat deja de 3 ori la alegerile locale din Tallinn fiind fizic în Moldova, de pe dealuri din Criuleni, Orhei și Găgăuzia. Și aceasta este posibil deja de 18 ani, electronic. Dar nu pot vota la alegerile locale din Chișinău (unde am viza de reședință și drept de vot), fiind la 10 minute distanță de ambasada noastră la Tallinn, cu bicicleta”, a scris Victor Guzun pe Facebook.

Drept exemplu, fostul ambasador moldovean în Estonia a făcut publică o imagine în timp ce vota „la alegeri locale din Tallinn din o vie din Orhei”, grație votului electronic.

De menționat că, în prezent, cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare nu au posibilitatea să participe la alegerile locale, din afara țării. Anterior, președinta CEC, Angela Caraman, declara că e-votul ar putea fi testat în cadrul alegerilor din 2023. Autoritățile, însă, așa și nu au ajuns să implementeze votul electronic.

Amintim că Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat, în cadrul ședinței din 27 iunie 2022, conceptul sistemului de vot prin internet „e-Votare”. Deocamdată nu este clar când va fi implementat, însă procesul  de elaborare și punere în practică a sistemului de vot prin internet urmează a fi realizat în câteva etape. De asemenea, acesta trebuie aprobat de Guvern și Legislativ. Deputata PAS Olesea Stamate declara în vara lui 2022 că în rândul fracțiunii parlamentare PAS nu ar exista un consens larg în privința implementării votului electronic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre planul economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Oamenii trebuie să înțeleagă că e în interesul lor”

Autoritățile au elaborat un plan economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Potrivit șefei statului, reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe domenii precum cel bancar și social, iar cetățenii din stânga Nistrului trebuie să vadă că standardele de viață de pe malul drept sunt mai bune.

Trebuie să găsim o soluție prin care armata rusă să plece de pe teritoriul nostru în mod pașnic. Aceasta este cea mai complicată problemă. Acolo trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în interesul lor să se întâmple reintegrarea, să vadă că standardele de viață pe malul drept sunt mai bune — și ele sunt deja mai bune — și că noi le putem oferi o viață mult mai bună decât cea de sub acest regim”, a subliniat președinta.

Șefa statului a precizat că reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe diverse domenii – de la cel bancar și social până la alte sectoare cheie.

Totodată, președinta a atras atenția că reintegrarea va presupune costuri economice mari, pe care bugetul național nu le poate acoperi singur. „Avem nevoie și de sprijinul substanțial al partenerilor noștri pentru costurile economice ale reintegrării, pentru că acestea sunt mari. Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față. E nevoie de un sprijin consistent și noi am început deja aceste discuții. Nu am avansat prea mult pentru că, atât timp cât acolo stau trupele ruse, subiectul nu este unul urgent. Dar noi discutăm această temă încă din 2023, de când am elaborat planul de reintegrare. De atunci discutăm de unde vor veni banii pentru a acoperi aceste costuri”, a conchis Maia Sandu.

Totuși, Sandu a menționat că principala provocare în procesul de reintegrare este prezența trupelor ruse în regiune și trebuie să existe și o presiune asupra Rusiei în privința retragerii acestora.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: