Colaj NM

Ex-ambasador, despre grăbirea votului electronic: „Am votat la alegerile locale din Tallinn de pe dealuri din Criuleni, Orhei și Găgăuzia”

Implementarea votului electronic revine în discuție, după alegerile locale generale organizate în Moldova pe 5 noiembrie. Fostul ambasador al Republicii Moldova în Estonia Victor Guzun s-a arătat nemulțumit că autoritățile locale nu oferă posibilitatea moldovenilor aflați peste hotare să participe la scrutinele locale pe care le organizează, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul alegerilor prezidențiale și parlamentare. Guzun a oferit drept exemplu orașul Tallinn, capitala Estoniei, care implementează, de peste 18 ani, votul electronic.  

„Ieri am auzit de multe ori la TV că diaspora nu votează la alegerile locale. Corect este că diaspora are dreptul să participe, dar nu are această posibilitate, nu are UNDE să voteze, secții de vot în afara țării nefiind organizate, așa cum are loc la alegerile parlamentare și prezidențiale. Paradoxul constă în faptul că eu am votat deja de 3 ori la alegerile locale din Tallinn fiind fizic în Moldova, de pe dealuri din Criuleni, Orhei și Găgăuzia. Și aceasta este posibil deja de 18 ani, electronic. Dar nu pot vota la alegerile locale din Chișinău (unde am viza de reședință și drept de vot), fiind la 10 minute distanță de ambasada noastră la Tallinn, cu bicicleta”, a scris Victor Guzun pe Facebook.

Drept exemplu, fostul ambasador moldovean în Estonia a făcut publică o imagine în timp ce vota „la alegeri locale din Tallinn din o vie din Orhei”, grație votului electronic.

De menționat că, în prezent, cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare nu au posibilitatea să participe la alegerile locale, din afara țării. Anterior, președinta CEC, Angela Caraman, declara că e-votul ar putea fi testat în cadrul alegerilor din 2023. Autoritățile, însă, așa și nu au ajuns să implementeze votul electronic.

Amintim că Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat, în cadrul ședinței din 27 iunie 2022, conceptul sistemului de vot prin internet „e-Votare”. Deocamdată nu este clar când va fi implementat, însă procesul  de elaborare și punere în practică a sistemului de vot prin internet urmează a fi realizat în câteva etape. De asemenea, acesta trebuie aprobat de Guvern și Legislativ. Deputata PAS Olesea Stamate declara în vara lui 2022 că în rândul fracțiunii parlamentare PAS nu ar exista un consens larg în privința implementării votului electronic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: