5tv.cdnvideo.ru

Există riscul ca Rusia să înceapă un atac asupra Ucrainei din Transnistria? Răspunsul președintei Maia Sandu

În cadrul unui interviu pentru presa română, șefa statului Maia Sandu a declarat că în prezent nu există motive de îngrijorare ca Rusia să înceapă un atac asupra Ucrainei din Transnistria. Președinta a spus că situația este monitorizată „foarte serios”, iar în ultima perioadă nu s-a „observat nimic”.

„Noi monitorizăm foarte serios situația acolo și pentru moment nu există motive de îngrijorare. Ele există, însă, generate de prezența acestei armate, dar nu s-a observat nimic în aceste zile și săptămâni, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu se pot schimba, de aceea noi rămânem vigilenți în continuare”, a relatat Maia Sandu.

Fiind întrebată în ce măsură reușește Rusia să își sprijine prezenta armată în regiunea transnistreană, șefa statului a punctat:

„De câțiva ani de când nu se mai poate face schimb de persoane, așa cum se întâmpla în trecut, se pare că Federația Rusă implică cetățeni ai Republicii Moldova în locuitori ai Transnistriei în acest proces de schimb. Aceasta este explicația și informația pe care o avem noi”, a continuat Sandu.

Cu referire la integrarea Republicii Moldova în structurile NATO, președinta și-a exprimat speranța să nu se ajungă la o acțiune militară, iar pe de altă parte a menționat că Moldova este o țară neutră, însă nu trebuie să ne izolăm.

„Este dreptul suveran al poporului să decidă cum își asigură securitatea și asta scrie Constituția. În același timp, din 2006, avem program de cooperare cu NATO, iar de curând a fost actualizat acest program care ne ajută să modernizăm sectorul de securitate și sectorul apărării, și, dincolo de asta, avem programe de sprijin cu România, cu Statele Unite, cu alte țări ale Uniunii Europene. Vom continua să avem programe de sprijin pentru a ne consolida sistemul de securitate și de apărare”, a menționat Maia Sandu.

Pe 19 ianuarie, guvernul a aprobat Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP). Din anul 2006, Planul este actualizat periodic și se bazează pe principiul constituțional de neutralitate și dezideratul de modernizare a sistemului de securitate și apărare.

Prin acest document autoritățile de la Chișinău își propun modernizarea sectorului de securitate și apărare în conformitate cu noile evoluții și cerințe ale mediului actual de securitate, pentru a face față noilor provocări.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: