ipn.md

Există riscul că Moldovagaz nu va putea cumpăra gaze? Cererea lui Sergiu Tofilat către Radu Marian

Există riscul că Moldovagaz nu va putea cumpăra gaze. Declarația a fost făcută de membrul Consiliului de observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat. Potrivit lui Tofilat, motivul este pentru că societatea pe acțiuni funcționează fără conducere completă. Tofilat a mai spus că, în septembrie curent, i-a expediat președintelui Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe Radu Marian un proiect de lege cu privire la „desemnarea administratorilor temporari la întreprinderile energetice”. „A zis că vom reveni la acest subiect după alegeri”, a comunicat Tofilat. Acum îi cere public lui Marian să înregistreze proiectul. 

Sergiu Tofilat a scris pe o rețea de socializare că „de 2 luni Moldovagaz este fără conducere” și că „din 9 membri ai Consiliului de Administrație a rămas doar un administrator aparent (interimar)”.

„Atribuțiile lui sunt limitate de regulament: poate lua decizii până la 11.5 mln lei (sau 0.1% din valoarea patrimoniului Moldovagaz). Orice tranzacție mai mare trebuie aprobată de Consiliul de Administrație, care nu există. Cu alte cuvinte, dacă cealaltă parte solicită aprobarea tranzacției, Moldovagaz este obligată s-o confirme în 2 săptămâni, dar nu o poate face pentru că nu are Consiliu de Administrație”, a adăugat Tofilat.

El a menționat că „riscul este că Moldovagaz nu va putea cumpăra gaze”.

„Avem rezerve până la sfârșitul lui decembrie, trebuie de acționat de urgență. Au existat 2 soluții. Prima – ca reprezentanții Gazprom să voteze candidații propuși de partea moldovenească. Gazprom a refuzat, încălcând statutul. Posibil că își vor revizui poziția mai târziu, vom vedea. A doua soluție – să numim administrare externă, ca să asigurăm funcționarea normală a întreprinderii. Administrarea se instituie temporar, până când Gazprom nu va accepta votarea unui Consiliu nou”, a comunicat Tofilat.

Tofilat a mai spus că, în septembrie curent, i-a expediat deputatului Radu Marian – tot el președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe – un proiect de lege cu privire la „desemnarea administratorilor temporari la întreprinderile energetice”.

„Atunci a zis că vom reveni la acest subiect după alegeri. Îi solicit public să înregistreze proiectul de lege. A venit timpul să aflăm dacă există voință politică de a face ordine la Moldovagaz, sau există alte interese”, a scris Tofilat.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Radu Marian. Deocamdată nu am primit un răspuns.

Actualizare: Radu Marian a calificat drept „aberante și isterice” declarațiile lui Sergiu Tofilat. Marian a respins categoric acuzațiile aduse de Tofilat, susținând că afirmațiile acestuia despre imposibilitatea achizițiilor de gaze sunt false. Detalii AICI.

***

Consiliul de Administrație al Moldovagaz este organul executiv colegial, format din 9 membri numiți la propunerea principalilor acționari, pe un termen de 3 ani.

Pe 19 septembrie 2024, Ministerul Energiei a înaintat patru candidaturi pentru funcțiile de membru al Consiliului de Administrație al Moldovgaz, inclusiv cea de conducere. Pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație a fost propus Dorin Junghietu. Și numele lui Vadim Ceban figurează în lista candidaturilor propuse – în calitate de vicepreședinte. Detalii AICI.

În octombrie 2024, membrul Consiliului de observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, declara că „deja de 3 săptămâni Moldovagaz a rămas fără conducere, deoarece partea rusă blochează numirea”. „Pe 25 septembrie a avut loc ședința Consiliului de Observatori, unde trebuia să alegem noua componență a administrației, inclusiv Președintele. Am expediat buletinele de vot, dar nu cunoaștem cum a votat partea rusă. Pe 30 septembrie le-am solicitat procesul verbal al ședinței, pe care trebuiau să-l prezinte în 5 zile. Nici până azi nu avem răspuns. Astfel, reprezentanții Gazprom deja au încălcat regulamentul Consiliului de Observatori”, a comunicat Tofilat pe o rețea de socializare.

Pe 20 noiembrie, ministrul Energiei Victor Parlicov a anunțat că a fost invitat de reprezentanții concernului rus Gazprom la discuții, la Sankt-Petersburg. Subiectul prioritar al discuțiilor, a comunicat Parlicov, va fi furnizarea de gaze naturale către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina. Ministrul a mai declarat că, la Sankt-Petersburg, se va discuta și despre aprobarea noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz. Detalii AICI. Vizita la Sankt-Petersburg a delegației Republicii Moldova este programată pentru data de 25 noiembrie. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: