Experții, formatorii și profesioniștii TIC sunt invitați să se alăture ecosistemului de securitate digitală din Republica Moldova

Un nou program de instruire oferă beneficii profesionale și oportunități de implicare în proiecte cu impact pentru societate.

În ultima perioadă, amenințările digitale care vizează organizațiile societății civile, mass-media independentă, activiștii și grupurile vulnerabile au crescut semnificativ, devenind mai complexe și mai dificil de gestionat fără suport specializat. Atacuri precum phishingul, compromiterea conturilor, supravegherea digitală sau hărțuirea online afectează direct capacitatea acestor organizații de a funcționa în siguranță și de a-și proteja datele și echipele.

Pentru a răspunde acestei realități, ATIC, în parteneriat cu ARTICLE 19 Europe, lansează Training of Practitioners (ToP) – o inițiativă națională dedicată consolidării ecosistemului de securitate digitală din Republica Moldova, conectând expertiza ICT din țară cu necesitățile reale și în evoluție ale societății civile.

Conectarea sectorului ICT cu societatea civilă

Programul se adresează profesioniștilor IT, specialiștilor în securitate digitală, administratorilor de sisteme și rețele, managerilor IT și membrilor societății civile cu abilități tehnice, care doresc să își extindă competențele și să aplice expertiza tehnică în contexte cu impact social ridicat.

Programul contribuie la formarea unei noi generații de practicieni în securitate digitală, capabili să evalueze riscuri reale, să lucreze cu modele de amenințări adaptate contextului din Republica Moldova și din regiune și să propună soluții pragmatice, ușor de implementat. 

Participanții vor învăța să:

  • Analizeze riscurile digitale care afectează societatea civilă din Moldova și din regiune;
  • Aplice modelarea amenințărilor fundamentate pe realitățile politice, sociale și organizaționale locale;
  • Proiecteze soluții de securitate pragmatice, scalabile și adaptate constrângerilor reale;
  • Comunice clar și responsabil cu utilizatorii non-tehnici și organizații cu niveluri diferite de maturitate digitală.

Programul pune accent pe o abordare centrată pe oameni și bazată pe modelarea amenințărilor, pregătind practicienii să sprijine organizațiile și comunitățile în prevenirea, atenuarea și răspunsul la amenințările digitale.

Care sunt oportunitățile pe care le aduce programul?

Participând în programul ToP, vei putea:

  • Obține experiență practică lucrând direct cu ONG-uri și mass-media independentă;
  • Beneficia de mentorat individual de la experți regionali în securitate digitală în timp ce implementezi soluții reale;
  • Accesa mini‑granturi pentru a livra instruiri, audituri, servicii de securitate sau îmbunătățiri de infrastructură pentru societatea civilă;
  • Extinde profilul profesional și te poți specializa în securitate digitală pentru contexte de interes public;
  • Contribui în mod semnificativ la reziliența democratică și binele social în Republica Moldova.

Structura programului de instruire

Programul Training of Practitioners urmează un traseu structurat de învățare și aplicare:

Instruiri offline (2 zile) – ultima săptămână din februarie 2026. Sesiuni intensive organizate în Chișinău, Bălți și Cahul, care oferă participanților o înțelegere comună a peisajului amenințărilor digitale din Republica Moldova și regiune, cu accent pe modele reale de risc și intervenții aplicabile.

Program de instruire online (3 luni) – martie–iunie 2026. 24 ore de sesiuni online, livrate de e e experți regionali și internaționali, axat pe evaluarea riscurilor, threat modeling, infrastructură securizată, răspuns la incidente și lucrul etic cu comunități aflate la risc.

Atelier offline de ideare și co-creare – iunie 2026. O etapă practică ce reunește practicienii ToP și reprezentanți ai societății civile pentru a dezvolta soluții concrete la provocări reale de securitate digitală.

Program de mentorat și mini-granturi – iulie–septembrie 2026. Participanții selectați vor beneficia de mentorat individual cu un expert regional și mini-granturi pentru a aplica în practică competențele dobândite și a livra soluții de securitate digitală cu impact local.

Programul va fi implementat în toate cele trei regiuni ale țării – Centru, Nord și Sud – contribuind la dezvoltarea unei rețele naționale de practicieni în securitate digitală.

Înscrieri și participare

Programul este deschis profesioniștilor ICT și persoanelor cu abilități tehnice din societatea civilă, interesate de dezvoltare profesională, impact social și activitate ca practicieni în securitate digitală.

 Experiența anterioară de lucru cu societatea civilă nu este obligatorie.

Activitățile se vor desfășura în perioada februarie–iunie 2026. Participarea este gratuită, iar selecția participanților va fi realizată pe baza experienței, motivației și interesului profesional. Sesiunile de instruire, mentoratul și celelalte activități din cadrul programului vor fi desfășurate în limbile română, rusă și engleză, cu asigurarea traducerii în limba română.

Termen limită pentru înregistrare: 16 februarie 2026

Link de aplicare: Securitate Digitală pentru Societatea Civilă – Fill in form

Spre un viitor digital mai sigur și mai incluziv

Aceste activități fac parte din DigitalSafeguard, un proiect implementat de ATIC cu sprijinul ARTICLE 19 Europe și al partenerilor locali. Prin proiectul DigitalSafeguard, partenerii urmăresc consolidarea rezilienței digitale a societății civile din Republica Moldova, prin întărirea capacităților furnizorilor de securitate digitală și sprijinirea organizațiilor și grupurilor vulnerabile cu instrumente practice pentru a se proteja împotriva amenințărilor digitale. Inițiativa promovează colaborarea, schimbul de cunoștințe și dezvoltarea unui mediu digital mai sigur, care să permită exercitarea drepturilor fundamentale în condiții de siguranță.

Persoană de contact: Viorica Bordei, Manager Comunicare, ATIC, [email protected]

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Moldova

Petiție după BAC la matematică, profil real: se cere inclusiv organizarea unui nou examen. Reacția Ministerului Educației

Pe online a fost lansată o petiție care a adunat peste 700 de semnături în legătură cu examenul de bacalaureat la matematică, profil real. Autorii susțin că testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată și îl compară cu probleme din competiții sau examene universitare. Aceștia solicită reducerea baremului de evaluare, măsuri compensatorii sau organizarea unui nou examen. O profesoară de matematică a afirmat că „acest test a fost conceput, din start, pentru eșec”. Ministerul Educației a declarat că testul a fost elaborat în conformitate cu programa și curriculumul național. Totodată, a menționat că înțelege „preocupările privind gradul de dificultate al unor itemi”, precizând că vor fi analizate rezultatele examenului pentru a verifica „eventualele elemente care necesită clarificări metodologice”.

Ce se solicită în petiție

Petiția a fost inițiată în numele „elevilor, părinților și profesorilor din Republica Moldova”. Aceasta a fost adresată Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.

Semnatarii își exprimă „profunda nemulțumire față de nivelul de dificultate al examenului de bacalaureat la matematică, profil real, sesiunea 2026”. „Considerăm că subiectele propuse au depășit semnificativ nivelul mediu al unui examen național de bacalaureat. În loc să evalueze echilibrat competențele dobândite pe parcursul anilor de studiu, testul a inclus exerciții de dificultate foarte ridicată, comparabile cu probleme întâlnite în competiții sau examene universitare. Una dintre cele mai mari probleme este faptul că examenul nu a oferit șanse reale nici măcar elevilor de nivel mediu (nota 5–6) să acumuleze punctajul necesar pentru promovare. Un examen de bacalaureat trebuie să permită tuturor elevilor care au atins competențele minime să poată obține o notă de trecere prin rezolvarea exercițiilor de bază și medii”, au adăugat semnatarii.

Astfel, semnatarii au solicitat „analizarea urgentă a situației” și luarea uneia sau mai multor măsuri: reducerea baremului de evaluare/ajustarea punctajului de promovare; reevaluarea gradului de dificultate al subiectelor; aplicarea unor măsuri compensatorii echitabile pentru toți candidații; iar, „în cazul în care se consideră necesar, anularea sesiunii curente și organizarea unui nou examen, la un nivel echilibrat și accesibil”.

Ce spune o profesoară de matematică

Gabriela Diaciuc, profesoară de matematică la un liceu din Fălești, a scris pe o rețea de socializare că, pentru mulți dintre elevi, acest examen „a fost un șoc psihologic cumplit”.

„În calitate de pedagog, văd clar principala problemă: acest test este conceput, din start, pentru eșec. Am sentimentul profund că scopul autorilor testului nu este de a verifica ce a învățat copilul în anii de școală, ci de a-l „prinde” pe greșeală, de a-l induce în eroare și de a-i reduce artificial nota. Însăși structura exercițiilor este construită în așa fel încât elevul să se împiedice”, a adăugat profesoara.

Cadrul didactic a vorbit, în acest context, despre necesitatea modificării structurii testului de bacalaureat la matematică.

Reacția Ministerului Educației

Ministerul a declarat că, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), a luat act de petiție. „Apreciem implicarea elevilor, a părinților și a cadrelor didactice în dezbaterile privind examenele naționale și considerăm că opiniile argumentate contribuie la îmbunătățirea continuă a procesului educațional”, a adăugat Ministerul Educației.

În același timp, Ministerul a declarat că „subiectele examenului au fost elaborate în conformitate cu programa de examen și curriculumul național la disciplina Matematică, respectând procedurile de elaborare, verificare și validare aplicabile evaluărilor naționale”.

„Totodată, înțelegem preocupările exprimate privind gradul de dificultate al unor itemi și impactul acestora asupra rezultatelor. ANCE va analiza rezultatele probei, inclusiv aspectele semnalate în petiție, pentru a verifica eventualele elemente care necesită clarificări metodologice. Menționăm că procesul de evaluare are loc în conformitate cu actele normative în vigoare, fiind desfășurat de profesioniști în domeniul de activitate care se bucură de aprecierea comunității educaționale. În cazul în care analiza va evidenția necesitatea unor măsuri suplimentare, acestea vor fi adoptate în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Evaluarea va fi realizată cu profesionalism, obiectivitate și în interesul superior al copiilor și al asigurării echității procesului de examinare”, a precizat Ministerul.

Sesiunea de bacalaureat 2026 a început pe 2 iunie și se va desfășura până pe 19 iunie. La nivel național activează 92 de centre de bacalaureat, dintre care 31 în municipiul Chișinău. La sesiune sunt înscriși peste 18 800 de candidați, inclusiv 1 866 de restanțieri din anii precedenți.

Rezultatele sesiunii de bază vor fi afișate pe 25 iunie.

romania-insider.com

Vizita premierului interimar al României la Chișinău: Bolojan va participa la Congresul PAS

Ilie Bolojan, premierul interimar al României și președintele Partidului Național Liberal (PNL), va participa pe 14 iunie la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL, relatează Digi24.ro.

Potrivit sursei citate, PNL a anunțat, într-un comunicat de presă, că Ilie Bolojan va participa, pe 14 iunie, la Congresul PAS, organizat la Chișinău. PNL a adăugat că prezența lui Bolojan va transmite „sprijinul constant al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru aprofundarea relațiilor dintre cele două state”.

Totodată, PNL a declarat că „Ilie Bolojan este primul lider român care se deplasează la Chișinău după anunțul privind deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.

Amintim că la Consiliul Politic Național al PAS din 2024 a fost prezent Nicolae Ciucă, atunci – președinte al PNL și președinte al Senatului României, dar și europarlamentari. În cadrul consiliului s-a discutat inclusiv despre referendumul republican constituțional din 2024.

Totodată precizăm că, la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, PAS a îndemnat alegătorii cu cetățenie română să voteze PNL. Liderul formațiunii, Igor Grosu, a menționat că PAS face parte din Partidul Popular European (PPE). În România, Partidul Național Liberal face parte din PPE.

***

Despre vizita lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a anunțat Primăria Chișinău pe 12 iunie. Anunțul a fost făcut în contextul restricțiilor de circulație din capitală, în legătură cu această vizită. Primăria a menționat că restricțiile, care vor fi temporare, vor viza perioada 13 iunie, ora 12:00 – 14 iunie, ora 21:00, precum și anumite locuri publice din centrul orașului și arterele care fac legătura cu aeroportul. Totodată, Primăria a precizat că Ilie Bolojan va vizita instituții de stat și că măsura a fost luată de poliție.

Ultima vizită a lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a avut loc în perioada 28-29 mai curent. Bolojan a participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale. Totodată, a avut întrevederi cu premierul Alexandru Munteanu și cu președinta Maia Sandu. Vizita a fost întreruptă pe 29 mai, după ce o dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați, iar Bolojan a solicitat un avion militar pentru a reveni de urgență în România.

***

Pe 14 iunie se va desfășura Congresul PAS, în cadrul căruia va fi aleasă conducerea formațiunii.

Actualul lider al partidului, Igor Grosu, a anunțat pe 11 mai, la Radio Moldova, că va candida pentru un nou mandat. Acesta a devenit președinte interimar al formațiunii în 2020, după alegerea Maia Sandu în funcția de președintă a Republicii Moldova. În mai 2022, acesta a fost ales oficial președinte al PAS pentru un mandat de patru ani.

Pe 26 mai, deputata PAS, Doina Gherman, a declarat la Vocea Basarabiei că Igor Grosu este singurul candidat la funcția de președinte al partidului.

(VIDEO) O „închisoare pe roți”: la Chișinău și Bălți s-a deschis o expoziție despre deportările 1949

La Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale, a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploarea, victimele și călăii”. În interior sunt expuse documente, fotografii, cărți și obiecte personale ale deportaților.

Martora represiunilor, Margareta Spînu-Cemîrtan, își amintește: „Ne-au transportat timp de trei săptămâni în chinuri, în aceste vagoane pe roți. Eu le-am numit „închisoare pe roți”. Bunica s-a întors după șase ani — numai piele și os”.

Margareta Alexa, în vârstă de 88 de ani, care a reușit în mod miraculos să evite deportarea, povestește că părinții săi au fugit când a început acea noapte tragică și au fost salvați deoarece oamenii înarmați au ajuns prea târziu — abia la ora 10 dimineața.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a numit expoziția „o ancoră care trebuie să ne amintească unde pot duce regimurile autoritare și criminale”. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a subliniat că, pentru prima dată, expoziția este organizată și la Bălți. Președinta Maia Sandu a declarat: „Un popor care își cunoaște istoria este mai puternic și mai greu de dezbinat”.

Deportarea în masă din 6–9 iulie 1949 a fost cea mai amplă din istoria Moldovei sovietice: au fost deportate aproape 11.300 de familii, adică aproximativ 35.800 de persoane, dintre care aproape 12.000 de copii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) 272 de milioane de lei furați în 2025: cum va lupta Moldova împotriva escrocilor telefonici?

În primele cinci luni ale anului 2026, escrocii telefonici și online au provocat locuitorilor Republicii Moldova prejudicii de peste 157 de milioane de lei — în medie aproximativ 89 de mii de lei per caz. În total, au fost înregistrate circa 1.770 de cazuri.

Cel mai des, infractorii s-au prezentat drept angajați ai băncilor (515 cazuri), au atras victimele în investiții fictive și platforme false de criptomonede (310 cazuri) sau au propus actualizarea serviciilor de telefonie mobilă (230 de cazuri).

Deputatul Radu Marian a atras atenția că aproximativ 80% dintre apeluri au fost efectuate din penitenciare. Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor a estimat costul instalării unui sistem de bruiaj într-o singură instituție la 6–11 milioane de lei. Deputatul Grigore Novac a calificat această sumă drept „fantastică” și a propus instalarea scanerelor ca alternativă. Deputatul Lilian Carp s-a declarat surprins de faptul că printre victime se numără chiar și angajați ai instituțiilor de drept, care „își dau economiile de acasă”.

Datorită sistemului antifraudă au fost blocate peste un milion de apeluri frauduloase. Totuși, procurorul-șef al PCCOCS, Victor Furtună, a menționat că expertizarea dispozitivelor ridicate durează între șase luni și trei ani, ceea ce încetinește investigațiile. În 2025, victimele au raportat pierderi de 272 de milioane de lei, iar în 2024 — de 130 de milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Sportivii moldoveni au obținut șase medalii la Mondialul Universitar din Brazilia: trei de aur

Sportivii din Republica Moldova au obținut în total șase medalii la Campionatul Mondial Universitar la sporturile de contact din Brazilia. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Educației și Cercetării, care a precizat că cele mai bune rezultate au fost înregistrate la lupte feminine și muaythai.

„Luptătoarele de stil liber Mihaela Samoil (55 kg) și Irina Rîngaci (65 kg) au devenit campioane mondiale universitare, iar Andrei Avramov (-67 kg) a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere la muaythai, după ce l-a învins în finală pe mexicanul Luis Emilio Gonzalez”, a relatat Ministerul.

Potrivit instituției, alte trei medalii, de argint, au fost obținute de luptătorul de stil liber Ion Demian (92 kg) și de luptătorii de stil greco-roman Alexandru Solovei (77 kg) și Gabriel Lupașco (87 kg).

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: