Experții, formatorii și profesioniștii TIC sunt invitați să se alăture ecosistemului de securitate digitală din Republica Moldova

Un nou program de instruire oferă beneficii profesionale și oportunități de implicare în proiecte cu impact pentru societate.

În ultima perioadă, amenințările digitale care vizează organizațiile societății civile, mass-media independentă, activiștii și grupurile vulnerabile au crescut semnificativ, devenind mai complexe și mai dificil de gestionat fără suport specializat. Atacuri precum phishingul, compromiterea conturilor, supravegherea digitală sau hărțuirea online afectează direct capacitatea acestor organizații de a funcționa în siguranță și de a-și proteja datele și echipele.

Pentru a răspunde acestei realități, ATIC, în parteneriat cu ARTICLE 19 Europe, lansează Training of Practitioners (ToP) – o inițiativă națională dedicată consolidării ecosistemului de securitate digitală din Republica Moldova, conectând expertiza ICT din țară cu necesitățile reale și în evoluție ale societății civile.

Conectarea sectorului ICT cu societatea civilă

Programul se adresează profesioniștilor IT, specialiștilor în securitate digitală, administratorilor de sisteme și rețele, managerilor IT și membrilor societății civile cu abilități tehnice, care doresc să își extindă competențele și să aplice expertiza tehnică în contexte cu impact social ridicat.

Programul contribuie la formarea unei noi generații de practicieni în securitate digitală, capabili să evalueze riscuri reale, să lucreze cu modele de amenințări adaptate contextului din Republica Moldova și din regiune și să propună soluții pragmatice, ușor de implementat. 

Participanții vor învăța să:

  • Analizeze riscurile digitale care afectează societatea civilă din Moldova și din regiune;
  • Aplice modelarea amenințărilor fundamentate pe realitățile politice, sociale și organizaționale locale;
  • Proiecteze soluții de securitate pragmatice, scalabile și adaptate constrângerilor reale;
  • Comunice clar și responsabil cu utilizatorii non-tehnici și organizații cu niveluri diferite de maturitate digitală.

Programul pune accent pe o abordare centrată pe oameni și bazată pe modelarea amenințărilor, pregătind practicienii să sprijine organizațiile și comunitățile în prevenirea, atenuarea și răspunsul la amenințările digitale.

Care sunt oportunitățile pe care le aduce programul?

Participând în programul ToP, vei putea:

  • Obține experiență practică lucrând direct cu ONG-uri și mass-media independentă;
  • Beneficia de mentorat individual de la experți regionali în securitate digitală în timp ce implementezi soluții reale;
  • Accesa mini‑granturi pentru a livra instruiri, audituri, servicii de securitate sau îmbunătățiri de infrastructură pentru societatea civilă;
  • Extinde profilul profesional și te poți specializa în securitate digitală pentru contexte de interes public;
  • Contribui în mod semnificativ la reziliența democratică și binele social în Republica Moldova.

Structura programului de instruire

Programul Training of Practitioners urmează un traseu structurat de învățare și aplicare:

Instruiri offline (2 zile) – ultima săptămână din februarie 2026. Sesiuni intensive organizate în Chișinău, Bălți și Cahul, care oferă participanților o înțelegere comună a peisajului amenințărilor digitale din Republica Moldova și regiune, cu accent pe modele reale de risc și intervenții aplicabile.

Program de instruire online (3 luni) – martie–iunie 2026. 24 ore de sesiuni online, livrate de e e experți regionali și internaționali, axat pe evaluarea riscurilor, threat modeling, infrastructură securizată, răspuns la incidente și lucrul etic cu comunități aflate la risc.

Atelier offline de ideare și co-creare – iunie 2026. O etapă practică ce reunește practicienii ToP și reprezentanți ai societății civile pentru a dezvolta soluții concrete la provocări reale de securitate digitală.

Program de mentorat și mini-granturi – iulie–septembrie 2026. Participanții selectați vor beneficia de mentorat individual cu un expert regional și mini-granturi pentru a aplica în practică competențele dobândite și a livra soluții de securitate digitală cu impact local.

Programul va fi implementat în toate cele trei regiuni ale țării – Centru, Nord și Sud – contribuind la dezvoltarea unei rețele naționale de practicieni în securitate digitală.

Înscrieri și participare

Programul este deschis profesioniștilor ICT și persoanelor cu abilități tehnice din societatea civilă, interesate de dezvoltare profesională, impact social și activitate ca practicieni în securitate digitală.

 Experiența anterioară de lucru cu societatea civilă nu este obligatorie.

Activitățile se vor desfășura în perioada februarie–iunie 2026. Participarea este gratuită, iar selecția participanților va fi realizată pe baza experienței, motivației și interesului profesional. Sesiunile de instruire, mentoratul și celelalte activități din cadrul programului vor fi desfășurate în limbile română, rusă și engleză, cu asigurarea traducerii în limba română.

Termen limită pentru înregistrare: 16 februarie 2026

Link de aplicare: Securitate Digitală pentru Societatea Civilă – Fill in form

Spre un viitor digital mai sigur și mai incluziv

Aceste activități fac parte din DigitalSafeguard, un proiect implementat de ATIC cu sprijinul ARTICLE 19 Europe și al partenerilor locali. Prin proiectul DigitalSafeguard, partenerii urmăresc consolidarea rezilienței digitale a societății civile din Republica Moldova, prin întărirea capacităților furnizorilor de securitate digitală și sprijinirea organizațiilor și grupurilor vulnerabile cu instrumente practice pentru a se proteja împotriva amenințărilor digitale. Inițiativa promovează colaborarea, schimbul de cunoștințe și dezvoltarea unui mediu digital mai sigur, care să permită exercitarea drepturilor fundamentale în condiții de siguranță.

Persoană de contact: Viorica Bordei, Manager Comunicare, ATIC, [email protected]

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Primăria Ialoveni

Autoritățile din Ialoveni, în alertă după apariția unui focar de boli diareice la o grădiniță. Ce măsuri au fost dispuse

Comisia locală de management al situațiilor de criză din Ialoveni s-a întrunit sâmbătă, 21 noiembrie, în ședință extraordinară, după ce la grădinița „Regina Maria” din oraș a fost semnalat un focar de boli diareice acute. Primăria localității a anunțat că, în cadrul ședinței, au fost analizate măsurile întreprinse până în prezent și au fost stabilite acțiunile necesare pentru gestionarea situației epidemiologice.

Autoritățile locale au dispus monitorizarea permanentă a evoluției focarului, coordonarea acțiunilor cu instituțiile competente și informarea părinților cu privire la măsurile referitoare la frecventarea grădiniței. Acestea urmează să fie aplicate până la prezentarea rezultatelor oficiale ale analizelor de laborator.

De asemenea, în gestionarea situației vor fi respectate recomandările Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

„Prioritatea autorităților locale rămâne protejarea sănătății și siguranței copiilor, a personalului instituției și a întregii comunități”, a menționat primăria.

Amintim că la grădinița „Regina Maria” din Ialoveni a izbucnit un focar de boli diareice acute. Pe 20 noiembrie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a comunicat că, potrivit datelor preliminare, 24 de persoane s-au îmbolnăvit, dintre care 20 de copii și 4 angajați. Potrivit instituției, 15 pacienți au fost confirmați cu infecția Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în proces de examinare.

Directoarea grădiniței, Tatiana Vrăjmaș, a declarat pentru NewsMaker că în rândul persoanelor care au fost confirmate cu Salmonella se numără 11 copii, din diferite grupe, și cei 4 angajați ai instituției.

Aceasta a menționat că, până în prezent, nu există indicii clare că focarul ar fi pornit din bucătăria grădiniței. „Se vorbește că cineva, ori din copii, ori din maturi, ori din părinți, este un purtător care nu are simptome”, a spus directoarea.

La grădinița „Regina Maria” din Ialoveni sunt înscriși 480 de copii.

Tudor Mardei / Newsmaker

De ce casele cu un consum ridicat de gaze nu vor primi compensații? Plugaru: „Dacă nu ai luat decizia de a vinde, supoziția este că o să achiți în continuare”

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a sugerat că persoanele care locuiesc singure în case cu un consum ridicat de gaze naturale ar trebui să ia în calcul vânzarea locuinței și mutarea într-una mai mică. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 20 noiembrie a emisiunii „Vocile puterii”, de la Exclusiv TV, în timp ce explica de ce autoritățile au decis să nu acorde compensații pentru perioada rece a anului gospodăriilor al căror consum depășește 350 de metri cubi de gaze naturale. Potrivit oficialei, acest prag a fost stabilit pornind de la presupunerea că persoanele care au reușit să achite facturile pentru un consum de peste 350 metri cubi în sezonul precedent vor putea face acest lucru și în continuare, dacă nu și-au schimbat condițiile de trai.

„Când persoana are mai mult de 350 m3, câte persoane locuiesc în acea gospodărie? Pentru că dacă locuiesc, de exemplu, mai multe, probabil își împart cumva plățile. Dar dacă locuiește o singură persoană într-o casă de 350 m3, probabil e o situație în care trebuie să se ia o decizie că fie este nevoie să fie vândută, să te realoci într-o casă mai mică… Pentru că probabil nu-i vorba doar de facturile la căldură, probabil e vorba de toate celelalte facturi, care sunt mari pentru o casă de 350 m3. Deci, noi vorbim despre gospodăriile care nu au această posibilitate, nu au nici această casă, nu au așa consum mare. Noi ne uităm la consumul istoric. Dacă tu până azi să-ți achiți o factură de 350 m3 și nu ai luat nicio decizie de a te realoca, de a vinde sau a schimba, supoziția este că tu o să achiți și în continuare”, a declarat Natalia Plugaru.

Ministra a justificat planul de 350 m3 de gaze prin experiența sezonului rece precedent.

„620 000 de gospodării care au primit compensații anul trecut. Toți au avut consum mai mic de 350 m3. Dacă mărim, există riscul să se califice și cei care consumă 350, dar au și venituri mari sau consumă 350 și au venituri mici. Deci, riscul deja e mare să dăm compensații și celor care nu trebuie. Dar noi chiar până la 350 m3 acoperim practic 70% din toate gospodăriile țării”, a spus ea.

Precizăm că circa 600 000 de cereri pentru acordarea compensațiilor la încălzire au fost înregistrate pe platforma compensatii.gov.md de la lansarea procesului de înscriere. Cetățenii care doresc să beneficieze de sprijinul oferit de stat începând cu luna noiembrie trebuie să depună cererile până pe 27 noiembrie.

Înscrierile vor continua și după 27 noiembrie, până pe data de 25 a fiecărei luni, dar în acest caz, compensația va fi acordată începând cu luna în care a fost depusă cererea.

În acest an, autoritățile au modificat unele condiții de acordare a sprijinului, iar compensația maximă va fi de 1 000 de lei. NewsMaker a explicat AICI cum să depui cererea pe compensatii.gov.md, cine poate beneficia de compensații și ce date sunt necesare pentru înregistrare.

Prima doamnă a SUA: Washingtonul, Kievul și Moscova negociază o posibilă încetare a focului până la Crăciun

Reprezentanți ai Statelor Unite ale Americii, Ucrainei și Federației Ruse poartă negocieri privind o posibilă încetare a focului, care ar putea intra în vigoare până la Crăciun. Declarația a fost făcută de prima doamnă a SUA, Melania Trump, într-un interviu acordat postului Fox News, vineri, 20 noiembrie.

Întrebată ce își dorește cel mai mult de sărbătorile care urmează, Melania Trump a răspuns: „Desigur, îmi doresc pace în întreaga lume. Dar, înainte de toate, aș vrea să existe mai multe acorduri de încetare a focului. Am putea ajunge foarte repede la un astfel de acord, dacă Ucraina și Rusia și-ar dori acest lucru. Suntem deja în negocieri, așa că este posibil să avem parte de o nouă încetare a focului până la Crăciun. Sper că așa va fi”.

Rusia și Ucraina nu au comentat deocamdată declarația.

Anterior, prima doamnă a SUA a avut un rol important de mediator în organizarea unei misiuni umanitare în localitatea Oleşki, din regiunea Herson, potrivit declarațiilor oficialilor ucraineni și ruși.

Statele Unite ale Americii și Ucraina sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, în timp ce în Rusia acesta este marcat pe 7 ianuarie.

În 2023, Rusia a anunțat o „încetare unilaterală a focului” cu ocazia Crăciunului. Cu toate acestea, luptele au continuat. În anii care au urmat, nu au mai fost anunțate armistiții cu ocazia sărbătorii.

Imagine simbol

O dronă a pătruns ilegal de două ori în spațiul aerian al Republicii Moldova, în decurs de 12 minute

O dronă cu propulsie reactivă a pătruns neautorizat de două ori în spațiul aerian al Republicii Moldova sâmbătă, 21 noiembrie, pe fondul atacurilor ruse asupra Ucrainei. Incursiunile au avut loc într-un interval de 12 minute. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării într-un comunicat.

Potrivit instituției, primul incident a fost înregistrat la ora 11:20, când drona a pătruns în spațiul aerian național din direcția localității Troițke, Ucraina, spre Purcari. La ora 11:25, aparatul de zbor a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova, din direcția localității Pervomaisc, raionul Căușeni, spre Troițke.

La ora 11:31, aceeași dronă a intrat din nou în spațiul aerian al țării, iar un minut mai târziu a revenit în spațiul aerian al Ucrainei.

Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale continuă să monitorizeze spațiul aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

Tudor Mardei / NewsMaker

Ar putea R. Moldova adera la UE înaintea Ucrainei? Răspunsul eurodeputatului Siegfried Mureșan

Eurodeputatul Siegfried Mureșan consideră că Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană înaintea Ucrainei, întrucât implementează reformele necesare într-un ritm mai rapid. El a precizat că negocierile de aderare cu cele două state, ale căror parcursuri de integrare europeană au evoluat în paralel până acum, sunt două procese distincte. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru IPN, publicat pe 20 noiembrie.

Mureșan a declarat că, în prezent, Republica Moldova se mișcă „cel mai rapid” în procesul de integrare europeană și înregistrează „cele mai mari” progrese. „Cred că și munca diplomatică pe care președinta și membrii Guvernului o întreprind în a comunica în capitalele europene și în relația cu instituțiile europene, pentru a prezenta exact stadiul pregătirilor, este foarte bună. Ca atare, cred că acestea trebuie să rămână prioritățile și în continuare”, a adăugat europarlamentarul.

Întrebat dacă Republica Moldova ar trebui să adere la UE înaintea Ucrainei, dacă îndeplinește toate condițiile, în contextul în care există foi separate de parcurs și ritmuri diferite de adoptare a reformelor, oficialul a răspuns afirmativ. „Sigur că da. Fiecare stat va adera la Uniunea Europeană în momentul în care este pregătit, în momentul în care și-a îndeplinit toate angajamentele. (…) În paralel, dacă mai aderă și alte state în același timp, înainte sau după, este o chestiune secundară”, a spus el.

Siegfried Mureșan a remarcat că Comisia Europeană a stabilit că Republica Moldova ar putea încheia 25 de capitole de negociere pentru aderarea la UE pe parcursul anului 2027, în timp ce obiectivul setat pentru Ucraina este „mai modest”.

„Comisia Europeană vede că Republica Moldova poate realiza mai mult și mai repede decât Ucraina. Nu din lipsă de voință din partea Ucrainei, ci pur și simplu pentru că statul este mai mare, problemele sunt mai numeroase și mai complicate și există, desigur, și războiul din Ucraina. Deci, practic, obiectivele stabilite pentru Republica Moldova, inclusiv de către executivul european, sunt mai ambițioase decât cele stabilite pentru Ucraina. Nu avem nevoie de un festival al decuplării sau de o ceremonie a decuplării. Nu se pune problema de așa ceva. Cel mai important lucru este modul în care progresează negocierile în practică. Iar, în practică, negocierile sunt bilaterale, pe picior de egalitate, între Republica Moldova și Uniunea Europeană, pe de o parte, și între Ucraina și Uniunea Europeană, pe de altă parte. Nu sunt negocieri trilaterale Moldova-Ucraina-UE. Deci, în realitate, sunt două procese diferite și separate. Dar nu trebuie să celebrăm atunci când reușim ceva mai rapid decât Ucraina și nu ne propunem niciodată să facem ceva în detrimentul Ucrainei, ci ne propunem ca Republica Moldova să devină cât mai rapid stat membru al Uniunii Europene”, a menționat oficialul european.

Amintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, concomitent cu Ucraina. De atunci, procesele de aderare ale celor două state au evoluat în paralel.

Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este structurat în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în prezent, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Pe 20 noiembrie, reprezentanții permanenți ai statelor membre UE au decis deschiderea negocierilor și pentru ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune”. Acestea urmează să fie deschise în cadrul următoarelor conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, ale căror date urmează să fie stabilite.

Kievul se opune decuplării parcursurilor europene ale Republicii Moldova și Ucrainei. În octombrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că o astfel de decizie „ar fi greșită din punct de vedere moral”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: